Nouă persoane din zece respiră aer poluat
Schimbările climatice necontrolate, incendiile și poluarea aerului continuă să aibă „un impact negativ din ce în ce mai mare asupra sănătății, ecosistemelor și agriculturii”, în timp ce milioane de decese sunt atribuite aerului poluat, a declarat pe 5 septembrie 2024, Organizația Meteorologică Mondială a Națiunilor Unite (OMM): „Aproape toată lumea de pe planetă, nouă din zece persoane, respiră aer nepotrivit pentru consum. Aceasta înseamnă că aerul depășește limitele de puritate stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și conține un nivel ridicat de poluanți, țările cu venituri mici și medii fiind cele mai afectate”, a spus Lorenzo Labrador, om de știință, șef al OMM (https://news.un.org/fr/story/2024/09/1148456).
Această observație dură este doar una dintre multiplele constatări îngrijorătoare menționate în cel mai recent Buletin OMM privind calitatea aerului și clima. Raportul evidențiază, de exemplu, că în primele opt luni ale anului 2024, perioadele de căldură intensă și seceta persistentă în întreaga lume, au crescut riscul de incendii de vegetație și de poluare a aerului.
Poluarea aerului și deteriorarea sănătății
„Schimbările climatice arată că ne confruntăm cu acest scenariu din ce în ce mai frecvent. Știința și cercetarea interdisciplinară sunt esențiale pentru găsirea de soluții”, a avertizat agenția ONU cu sediul la Geneva. Legătura dintre poluarea aerului și sănătatea precară este clară, potrivit OMS, care solicită acțiuni globale pentru a contracara „unul dintre cele mai mari riscuri de mediu pentru sănătate” și multe boli prevenibile, inclusiv accidentul vascular cerebral, boli de inimă, cancerul pulmonar și boli respiratorii acute, inclusiv astmul. „Poluarea aerului ambiental, care provine în principal de la vehicule și industrie, este singura responsabilă pentru mai mult de 4,5 milioane de decese premature pe an”, a mai spus domnul Lorenzo Labrador, în timpul unui briefing de presă, desfășurat la Geneva. „Este mai mult decât decesele cauzate de malarie și SIDA la un loc. Prin urmare, poluarea aerului este cel mai mare risc de mediu al timpului nostru. Nu numai că reprezintă un risc pentru sănătate în sine, dar și exacerbează schimbările climatice”, a adăugat el.
Tendințe regionale
Conform analizei de ansamblu a variațiilor emisiilor regionale prezentate în raportul OMM, există „o poluare mai scăzută în Europa și China” decât în America de Nord și India, unde se înregistrează o creștere a emisiilor din cauza activităților umane și industriale. Acesta este probabil un „rezultat direct al unei reduceri a emisiilor în aceste țări de-a lungul anilor și am observat această tendință de când am început să publicăm Raportul pentru anul 2021”.
Deși este în general acceptat că aerul poluat care conține particule microscopice – inclusiv sulfați, nitrați, amoniac, funingine de la activitatea umană și incendiile forestiere – este dăunător sănătății, au fost reiterate constatările OMM pentru 2023, că acești poluanți au un impact dăunător și asupra securității alimentare.
Scăderea randamentelor agricole și alte cauze
„Particulele în suspensie pot afecta serios productivitatea culturilor de bază, cum sunt cele de porumb, orez și grâu… O mare parte din poluarea cu particule care afectează randamentul culturilor se datorează practicilor umane, inclusiv practicilor de utilizare a terenurilor, cum ar fi lucrarea solului și recoltarea. La fel sunt de dăunătoare aplicarea îngrășămintelor și arderea miriștilor la sfârșitul sezonului de vegetație”, a adăugat Lorenzo Labrador.
Noile date despre incendiile naturale din întreaga lume indică, de asemenea, că incendiile care s-a extins în Canada în 2023 „au fost chiar mai puternic din punct de vedere al emisiilor” decât sezonul de incendii din 2021 din Siberia – deși acesta din urmă a fost „foarte, foarte puternic”, a insistat oficialul OMM. „Incendiile din Canada au doborât recordul pentru suprafața arsă pentru perioada ultimilor 20 de ani”.
De Ziua Aerului Curat, Ziua Cerului Albastru, pe 7 septembrie 2024, OMM a îndemnat guvernele țărilor lumii să protejeze sănătatea, mediul și economia, având în vedere costurile poluării atmosferice: „Primul lucru pe care trebuie să-l facă orașele țărilor lumii este să recunoască existența problemei”, a spus, cu acest prilej Lorenzo Labrador, menționând că „aceste orașe și aceste țări trebuie, prin urmare, să recunoască mai întâi că există o problemă cu calitatea aerului și că există suficiente date din întreaga lume pentru a recunoaște că aceasta este o problemă globală, în special în zonele urbane”.
Vara 2024 – cea mai caldă din istoria înregistrărilor meteo
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată pe planetă, iar temperaturile record au continuat fără încetare timp de mai multe luni, cu o serie de valuri de căldură, secete şi inundaţii mortale alimentate de încălzirea globală. Doar în primele opt luni din 2024, între 30.000 și 65.000 de oameni au murit din cauza căldurii, iar situația tinde să se agraveze.
Astfel, 2024 are toate şansele să devină primul an calendaristic care depăşește pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris din 2015 pentru încălzirea globală în raport cu perioada preindustrială (1850-1900): din iunie până în august 2024, în cele trei luni de vară din emisfera nordică s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie globală măsurată vreodată, depăşind deja recordul stabilit în 2023, a anunţat pe 6 septembrie 2024, Observatorul European Copernicus. „În perioada menționată, planeta a cunoscut cele mai calde luni iunie şi august, cea mai caldă zi şi cea mai călduroasă vară din emisfera nordică”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com