Jurnalismul cetățenesc și „brațul lung” al legii

Oricine are un smartphone poate „deveni” jurnalist în zilele noastre. Cu toate acestea, reversul acestui așa-zis jurnalism cetățenesc este difuzarea de informații false, despre care experții și practicienii mass-media se tem că poate reprezenta o amenințare. Ei spun că apariția jurnaliștilor cetățeni, care „relatează” știri false – în special pe rețelele de socializare – până la punctul de a provoca confuzie în rândul publicului nu poate fi privită cu ușurință, având în vedere popularitatea acestor medii online, potrivit theborneopost.com.
Directorul executiv al Institutului de presă din Malaezia, Datuk Dr. Chamil Wariya, susține că existența jurnaliștilor cetățeni poate fi un motiv de îngrijorare, deoarece sofisticarea tehnologică a gadgeturilor de comunicare a făcut posibil ca orice altă persoană să se transforme într-un „jurnalist”.
Definind jurnalismul cetățenesc ca fiind difuzarea rapidă a știrilor și informațiilor prin intermediul rețelelor sociale, Chamil a spus că cei implicați în această activitate nu fac nicio cercetare și nici nu verifică faptele cu autoritățile în cauză. „Informațiile împărtășite de ei nu sunt 100% exacte. Ceea ce îi diferențiază pe jurnaliștii cetățeni de profesioniști este că aceștia din urmă aderă ferm la etica jurnalismului, raportând știri care sunt verificate de sursele (oficiale) în cauză. Este îngrijorător când știrile transmise de jurnaliștii cetățeni provoacă mai multă confuzie în rândul cititorilor. Acest lucru se datorează faptului că știrile împărtășite de jurnaliștii cetățeni sunt de obicei de natură senzațională și pot fi controversate”.
Căile libere ale jurnaliștilor cetățeni ridică întrebarea dacă aceștia pot fi aduși în reperele conformării la legile existente. Potrivit lectorului superior la Centrul de Studii privind Războiul Media și Informațional de la Universiti Teknologi Mara, Dr. Noor Nirwandy Mat Noordin,
legislația numită Actul Comunicațiilor și Multimedia, din 1998, Codul Penal și Legea Sediției din 1948 au suficiente prevederi pentru a aborda răspândirea informațiilor false care pot amenința ordinea publică. El a argumentat cu Secțiunea 505(b) din Codul Penal, de exemplu, limitează răspândirea știrilor cu intenția de a provoca frică sau panică publicului. „Reamintim în continuare publicului să citească știri din surse autentice, deoarece știrile profesioniste trec prin procesul de editare și sunt reglementate”, a spus el.
Noor Nirwandy a spus că existența jurnalismului cetățean este o consecință inevitabilă a evoluțiilor din lumea digitală și a comunicațiilor fără granițe, precum și a entuziasmului publicului de a împărtăși informații fără a verifica veridicitatea acestora.
La rândul său, Siti Ezaleila Mustafa, profesor principal al Departamentului de Studii Media și Comunicare de la Universiti Malaya, punctează faptul că mass-media rămân relevante, deoarece publicul încă trebuie să se refere la acestea, mai ales în ceea ce privește problemele actuale. „Este de datoria jurnaliştilor profesionişti să relateze faptele obţinute din surse autentice. În ciuda provocărilor cu care se confruntă din partea jurnaliștilor cetățeni, aceștia își vor continua munca în repere profesionale”, a spus Mustafa.(redacția UZPR)
Foto: pixabay.com