◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro21.06.2024

Revista Amfiteatru Economic, nr. 66/2024. Aplicarea inovatoare a inteligenței artificiale în întreprinderi cu impact asupra progresului socioeconomic

Inteligența artificială (IA) devine din ce în ce mai prezentă în societățile moderne, afectând toate activitățile, de la cercetarea spațială la rutina zilnică a oamenilor. Din perspectivă economică, IA este văzută ca o sursă de creștere și progres sporit. Poate stimula inovațiile, poate contribui la accelerarea și optimizarea proceselor economice, poate oferi soluții pentru o mai bună satisfacere a nevoilor consumatorilor și poate extinde oportunitățile de afaceri. În același timp, IA are potențialul de a fi extrem de amenințătoare pentru dezvoltarea socioeconomică. De exemplu, există preocupări cu privire la posibila instituire a dominației și controlului de către marile corporații din domeniul tehnologiei și cu privire la apariția unor noi forme de divizare socială. Deși atât speranțele, cât și temerile legate de IA sunt plauzibile și legitime, extinderea utilizării sale necesită, în fiecare nouă etapă și pentru fiecare nouă aplicație, o mai bună înțelegere a implicațiilor și a consecințelor previzibile, acțiuni responsabile și prudente. O reglementare bine elaborată, însoțită de o capacitate reală de asigurare a respectării regulilor, ar putea încuraja valorificarea beneficiilor IA, limitând în același timp efectele adverse ale acesteia.

Întreprinderile joacă un rol important în dezvoltarea și exploatarea IA. Progresul rapid în digitalizare, utilizarea pe scară largă a sistemelor asistate de calculator, conectivitatea și migrarea datelor către cloud au permis acumularea unor cantități mari de informații semnificative ce trebuie prelucrate și partajate. Tehnologiile IA oferă singura soluție pentru ca întreprinderile să valorifice aceste vaste resurse de date. Întreprinderile trebuie să implementeze tehnologii IA pentru o mai bună înțelegere și servire a clienților lor, pentru accelerarea dezvoltării de noi produse, pentru eliberarea personalului de munca de rutină și augmentarea capacității productive umane, pentru reducerea erorilor și îmbunătățirea conformității calității, pentru îmbunătățirea securității cibernetice, pentru inovarea și extinderea modelului de afaceri. În ciuda avantajelor ce au putut fi documentate ale implementării soluțiilor IA în întreprinderi și a unui anumit entuziasm din partea managementului companiilor în adoptarea proiectelor IA, există încă multe necunoscute în ceea ce privește extinderea și creșterea complexității sistemelor IA utilizate în întreprinderi. Liderii de afaceri au nevoie de o mai bună înțelegere a condițiilor în care adoptarea sistemelor IA poate duce la o creștere efectivă a performanței generale a companiei. Comunitatea cercetătorilor din domeniul afacerilor poate aduce o contribuție importantă la abordarea sistematică a lacunelor în materie de cunoaștere și a provocărilor legate de adoptarea aplicațiilor IA de către întreprinderi. 

Lucrările din aceste număr al revistei Amfiteatru Economic vizează experiențele specifice ale unor întreprinderi, aplicațiile și problemele inteligenței artificiale legate de funcții ale întreprinderii precum și problematica implementării soluțiilor bazate pe inteligență artificială specifică unor sectoare de activitate.

 În condițiile în care piețele devin tot mai dinamice, o cerință din ce în ce mai accentuată pentru întreprinderi este menținerea unei agilități sporite a proceselor, în scopul adaptării rapide la provocările mediului extern. Având în vedere aceste considerente, lucrarea, Implicații ale implementării inteligenței artificiale asupra agilității organizaționale: o abordare prin intermediul PLS-sem și PLS-pos, are drept scop analiza rolului inteligenței artificiale în valorificarea capabilităților digitale ale organizație, ca mijloc de amplificare a agilității organizaționale în vederea îmbunătățirii proceselor interne și externe. Principalele rezultate au indicat faptul că, cu cât organizațiile dețin în mai mare măsură capabilități digitale, cu atât acestea devin mai agile în raport cu procesele interne și cu schimbările din mediul extern, această relație fiind facilitată de utilizarea instrumentelor inteligenței artificiale.

Originalitatea lucrării este susținută de extinderea rezultatelor PLS-SEM prin segmentarea respondenților prin intermediul FIMIX-PLS și PLS-POS, dar și în concentrarea zonei de impact a tehnologiilor AI la nivelul agilității organizaționale, direcție de cercetare mai puțin abordată în literatură. Studiul conturează o serie de posibile direcții de intervenție managerială, atât în sfera îmbunătățirii politicilor publice adresate domeniului, cât și în zona optimizării proceselor de afaceri prin utilizarea inteligenței artificiale.

Datorită utilizării crescute a tehnologiei, complexității afacerilor, tehnologiilor bazate pe IT, inteligența artificială este utilizată din ce în ce mai mult în diverse domenii de activitate precum cele de: recrutare, selecție și intervievare, achiziția de noi talente, procese de angajare, dar și cele de formare și comunicare. Plecând de la acest aspect lucrarea, Percepția angajaților din companiile românești despre adoptarea inteligenței artificiale în procesele de recrutare și selecție, și-a propus drept scop investigarea percepției angajaților din companiile românești de a adopta și utiliza inteligența artificială în procesele de recrutare și selecție fiind analizați factorii care influențează  această intenție de acceptare. Folosind  Modelul de Acceptare a Tehnologiei (TAM) care se bazează pe doi factori și anume utilitatea percepută și ușurința percepută în utilizare, studiul a avut ca obiectiv determinarea beneficiilor aduse de acceptarea inteligenței artificiale în procesele de recrutare și selecție. Rezultatele obținute au arătat că aproape toate variabilele propuse pentru model au influențat pozitiv intenția de a accepta și utiliza inteligența artificială, dat fiind avantajele pe care aceasta le aduce.

Articolul, Inteligența artificială și producția inteligentă: o analiză a narațiunilor strategice și de performanță, analizează modul în care noțiunile de inteligență artificială și producție inteligentă sunt integrate în strategiile de afaceri și în relatările privind performanța celor mai mari 20 de companii industriale globale cotate la bursele din SUA. Prin această analiză metodică a asocierii dintre tehnologiile „smart” și elementele de strategie a companiilor din sectorul industrial, prezente în interfața cu investitorii reprezentată de rapoartele anuale, articolul contribuie la o mai bună înțelegere asupra modului în care dezvoltarea tehnologică a modelat acest sector economic. În general, investigarea rapoartelor anuale din cadrul studiului subliniază impactul profund al tehnologiei în modelarea obiectivelor strategice, a obiectivelor de performanță și a abordărilor operaționale în cadrul sectorului industrial. Observațiile asupra corelațiilor scot în evidență legăturile esențiale dintre producția inteligentă, elaborarea strategiilor și atingerea excelenței operaționale. Această cercetare aduce contribuții semnificative prin evidenţe calitative privind evoluția mediului digital şi a dezvoltărilor tehnologice în practicile industriale.

Studiul propus cu referire la, Cum influențează inteligența artificială performanțele socioeconomice ale firmelor din Uniunea Europeană? are ca obiectiv principal analiza modului în care implementarea sistemelor de inteligență artificială poate influența performanțele socioeconomice ale firmelor din diferite sectoare de activitate la nivelul Uniunii Europene. În acest sens au fost selectate și prelucrate date despre firme din cele 27 state membre ale Uniunii Europene, care activează în nouă sectoare principale de activitate și anume: producție, comerț, transport, construcții, cazare, alimentație, alimentare cu apă,  gestionarea deșeurilor și tehnologia informațiilor și comunicațiilor. Autorii au evaluat impactul inteligenței artificiale asupra numărului de angajați, orele de muncă pe angajat, cifra de afaceri netă și valoarea adăugată a firmelor din cele 27 de state membre ale UE, care activează în nouă sectoare principale, oferind astfel o imagine cuprinzătoare asupra modului în care inteligența artificială afectează diverse industrii și domenii economice și permițând identificarea unor tendințe și modele specifice pentru fiecare sector în parte. În acest fel articolul își aduce contribuția la orientarea deciziilor în domeniul tehnologic și economic în vederea sprijinirii inovației și a competitivității întreprinderilor europene din anumite domenii de activitate.

Obiectivul central al studiului, Impactul inteligenței artificiale aplicate în întreprinderi asupra creșterii economice, bunăstării și disparităților sociale, este acela de a analiza efectele inteligenței artificiale din întreprinderi asupra creșterii economice, respectiv a bunăstării și disparităților sociale în materie de venituri și șomaj, prin dezvoltarea unei cercetări empirice la nivelul Uniunii Europene. Lucrarea își propune să abordeze un subiect ceva mai rar explorat și insuficient clarificat de literatura de specialitate, contribuind la aceasta în mai multe moduri: (i) studiază empiric din perspectivă statică și spațială situația unui conglomerat de țări reprezentate de statele membre ale Uniunii Europene, la intersecția dintre domeniul inteligenței artificiale din întreprinderi și dezvoltarea socioeconomică, (ii) studiul se întemeiază pe teoria creșterii economice endogene în care inovarea, cercetarea-dezvoltarea și capitalul uman sunt considerați catalizatori ai creșterii economice, (iii) studiul se adresează unei nișe lacunare a literaturii de specialitate privind implicațiile sociale ale inteligenței artificiale. Cercetarea prezintă implicații manageriale și în termeni de politici publice, a căror relevanță în contextul actual este definitorie pentru configurarea viitoare, transparentă, fiabilă, sigură și sustenabilă a inteligenței artificiale din întreprinderi.

Lucrarea, Determinanţi socioeconomici şi culturali ai dezvoltării inteligenţei artificiale, se referă la efectul factorilor socioeconomici și culturali susceptibili să producă efecte asupra dezvoltării inteligenței artificiale. Această tehnologie este evaluată atât global, cât și pe componente: utilizatori calificați, capacități tehnice, reglementări, susținerea din partea societății, susținerea academică, algoritmii și platformele, sprijinul autorităților publice și inițiativele economice private. Determinanții socioeconomici sunt dezvoltarea și ritmul creșterii economice, finanțarea educației și a cercetării-dezvoltării, exporturile de înaltă tehnologie, urbanizarea, volumul populației și forța de muncă, iar determinanții culturali sunt indicatorii naționali agregați ai lui Hofstede. permițând tehnologiilor să respecte și să reflecte valorile și preferințele culturale ale fiecărei societăți. Studiul își propune să atingă două obiective principale de cercetare (i) Identificarea și analiza unor tipare comportamentale ale țărilor lumii privind nivelul de dezvoltare și structura activităților inteligenței artificiale și (ii) Evidențierea determinanţilor principali ai dezvoltării inteligenței articiciale la nivel național.

Conștientizarea întregului complex de factori poate ghida procesul de reglementare a inteligenței artificiale, prin abordarea riscurilor și impactului social, promovând cu prioritate o dezvoltare responsabilă și pe principii etice.             

Inteligența artificială generativă (GenAI) are potențialul de a crea o criză de concurență între întreprinderile avansate din punct de vedere tehnologic și cele mai puțin dezvoltate. În plus, poate da naștere la probleme legale, morale și etice, cum ar fi încălcarea drepturilor de autor și producerea de informații false. Prin urmare, este esențial pentru organizații să se asigure că productivitatea inteligenței artificiale este maximizată pentru a-și crește beneficiile și pentru a reduce orice rău potențial.

Scopul acestui studiu, Aplicații inovative în business: o evaluare a inteligenței artificiale generative, este de a oferi sugestii cu privire la utilizarea și potențialul tehnologiilor GenAI în sectorul corporativ și de a sublinia potențialele domenii de cercetare ale viitorului acesteia. Lucrarea examinează beneficiile și dezavantajele utilizării instrumentelor GenAI în întreprinderi și departamente individuale și evidențiază riscurile și pericolele potențiale.

Inteligența artificială a devenit în ultimii ani o tehnologie importantă pentru mediul de afaceri, având un impact semnificativ asupra creșterii eficienței, a procesului decizional și a calității experienței clienților. Inteligența artificială poate automatiza activități de rutină, poate analiza cantități mari de date și poate oferi informații care ajută întreprinderile să ia decizii în cunoștință de cauză. De asemenea, poate reduce costuri legate de forța de muncă și poate îmbunătăți eficiența operațională, ceea ce duce la un avantaj competitiv față de întreprinderile care nu au adoptat inteligența artificială. În general, în procesele de afaceri, integrarea acesteia s-a dovedit a fi un instrument valoros pentru companiile care doresc să-și îmbunătățească operațiunile și să devină mai competitive.

 

Redactor-șef,

Vasile Dinu

 

Vol. 26 • Nr. 66 • Mai 2024 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *