Viitorul jurnalismului local este… necomercial

Senatorul American Amy Klobuchar, din Minnesota, a reintrodus Legea privind concurența și conservarea jurnalismului, care este concepută pentru a-i face pe miliardarii din Silicon Valley să plătească pentru daunele pe care le-au provocat industriei de știri. „Ce înseamnă pentru americani dominația Big Tech asupra știrilor? Mai puține venituri pentru știrile locale, mai puțini jurnaliști care să facă reportaje aprofundate de înaltă calitate, mai multă expunere la dezinformare și mai puține surse de încredere”, a spus Klobuchar, în cadrul unei audieri privind legislația.
Modelul de știri-afacere în sine – înrădăcinat în credința că jurnalismul trebuie să trăiască sau să moară după dictatele pieței – este motivul principal pentru care s-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă în redacții, scrie Columbia Journalism Review. Este ușor de înțeles de ce unii dau vina dispariției jurnalismului pe creșterea platformelor digitale. Între 2008 și 2020, peste 1.000 de ziare și-au încetat tipărirea, iar numărul angajaților din redacția ziarelor a scăzut cu mai mult de jumătate. Dar, deși aceste cifre sunt alarmante, ele dezvăluie doar o parte a problemei. Free Press a constatat că peste 40% din locurile de muncă pierdute în industria ziarelor din 1990 au avut loc înainte de 2008 și de anii de boom pentru publicitatea online. Cu alte cuvinte, cotidianele locale și-au pierdut angajații înainte ca unele platforme să raporteze venituri din reclame de zeci de miliarde de dolari. Este o tendință care indică o problemă mai profundă cu afacerile știrilor locale – și către nevoia de soluții care să nu facă doar ca Big Tech să subvenționeze vechile moduri de a produce jurnalism.
Cu siguranță, adoptarea populară a internetului și modul în care platformele au schimbat modul în care consumăm informațiile au subminat economia locală de știri. Dar nu se poate ignora modurile în care proprietatea media supune producția de știri cerințelor profitului și creșterii. Decenii de fuziuni și achiziții au afectat, de asemenea, companiile media cu datorii considerabile pe care directorii lor de vârf au ales să le achite nu reducându-și propriile salarii, ci reducând… redacțiile locale. „Trebuie să reinventăm economia de știri de la una care servește câțiva proprietari la una care servește nevoilor democrației – inclusiv tragerea la răspundere a liderilor, contestarea dezinformării și dezvăluirea corupției – sprijinind în același timp locurile de muncă și conținutul de care au nevoie comunitățile. Congresul și-ar petrece mai bine timpul pe proiecte de lege care tratează jurnalismul ca pe un bun public. Acest lucru se realizează prin alocarea de fonduri publice pentru a sprijini inovațiile locale în mass-media necomerciale”, scrie publicația.
Pentru a se ajunge acolo, Free Press a propus o nouă taxă pe publicitatea digitală, pentru a finanța tipurile de producție de știri inovatoare de care este nevoie acum. O taxă de 2% ar genera mai mult de 2 miliarde de dolari anual, suficient pentru a sprijini noile modele de distribuție, în special pe cele care nu se bazează pe colectarea de date și pe anunțurile direcționate pentru venituri.
În New Jersey, Free Press a ajutat la conceperea și crearea New Jersey Civic Information Consortium, o organizație nonprofit independentă, finanțată printr-o creditare de la bugetul de stat. Consorțiul, inclusiv reprezentanți ai colegiilor și universităților publice din întreg statul, sprijină proiecte inventive de știri locale, cum ar fi Newark News and Story Collaborative și Bloomfield Information Project, care antrenează rezidenții locali să relateze știrile din propriile lor perspective. Acest experiment din New Jersey, care a primit sprijin bipartizan copleșitor, ar putea fi replicat de alte state.