◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.04.2024

Săpături arheologice istorice în Parcul
„I.L. Caragiale”. Se va descoperi așezarea geto-dacă Napuca?

Recentele descoperiri arheologice din Parcul IL Caragiale sunt cu adevărat istorice, din punctul de vedere al continuității daco-romane pe arealul vechiului municipiu roman Napoca. S-a descoperit un zid roman peste care s-a ridicat zidul medieval, la circa 1000 de ani distanță temporară, fapt ce atestă că, după retragerea aureliană din 275 e.n., Napoca nu a rămas o așezare golită de populație, ci, aici, a continuat să trăiască autohtonii daco-romani. Dacă localitatea Napoca era părăsită până la venirea triburilor maghiare în sec. X, după 1000 de ani de la prăbușirea vechiului oraș roman, sașii, care au construit zidul medieval, nu l-ar fi ridica fix pe aliniamentul zidului roman. Deci teoria roesleriană a „golului istoric” de populație – și că aici a fost o „terra deserta” demografică – cade pentru că este neștiințifică și ilogică în același timp, deoarece Ardealul este propice viețuirii umane. Astfel, la Napoca s-a locuit din 275 e.n până în anul 900 permanent, cu fluctuații legate de migratori, când a sosit șeful de trib maghiar Tuhutum, care l-a învins pe voievodul Gelu „quidam blacchus”. Sașii germanici au ridicat peste zidul roman un zidul medieval, fapt ce atestă că zidul roman nu s-a acoperit de pământ și vegetație după o mie de ani de la retragerea aureliană, ci a fost întreținut de autohtoni cu rol de apărare. Este primul zid roman descoperit la Cluj-Napoca care atestă continuitatea daco-roamnă, deoarece este construit un zid medieval peste el. De aceea sunt istorice descoperirile din Parcul IL Caragiale, pentru că este singura locație în care zidul medieval s-a ridica peste cel roman. În celelalte locații din Cluj-Napoca s-au descoperit doar ziduri romane fără continuitate de zid medieval.

Săpăturile arheologice din Parcul „I.L. Caragiale” trebuie să continue activ pentru că s-ar putea identifica aici vechea așezare dacică Napuca. Prima aşezare importantă în zona Napoca romană a fost întemeiată de autohtonii daci. Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici în secolul II e.n. una dintre cele mai însemnate localități din Dacia preromană, cu numele Napuca. Istoricul clujean Dumitru Protase a publicat o excelentă carte „Autohtonii în Dacia” (2000), ce aducea noi dovezi privind denumirea Napuca a așezării de la poalele Feleacului. Pe teritoriu oraşului roman Napoca nu au fost descoperite până în prezent numeroase vestigii dacice. La Floreşti, mai precis pe cetatea Fetei, a existat un sit dacic pentru că există ceramică dacică ce a fost descoperită în interiorul cetăţii feudale. La Băile Someşeni s-au descoperit în anii `60 vestigii pre-romane, dar nu oraşul dacic. Nici în zona centrală a Clujului unde au fost făcute săpăturile, nici în faţa catedralei, nici la Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Muzeului, Magazinul Central sau la fostul Palat al Telefoanelor nu s-au desoperit vestigii dacice, ci doar urme materiale simbolice. Cercetătorul Ioan Mitrofan a fost cercetător la Institutul de Istorie din Cluj și a săpat la Someșeni, prin anii 1960, unde a făcut lucrări de descărcare de sarcină arheologică. În cartierul Someșeni s-au descoperit urme de locuire dacică, dar nu suficiente pentru a atesta o așezare mare. Regretatul istoric clujean Alexandru Diaconescu a descoperit în anii `70 două 2 oale dacice la construcția magazinului Central. S-a mai raportat o ceaşcă dacică în zona de azi a Camerei de Comerţ şi se presupunea că pe Cetăţuie ar fi fost o cetate dacică distrusă complet de romani. Istoricul clujean afirma că aici exista o cetate dacică din vremea lui Burebista. S-au săpat 3 case, însă poate au fost 20 sau mai multe. Alexandru Diaconescu a considerat că în Napoca de epocă romană locuiau şi daci și că săpăturile arheologice trebuie să continue. Alt istoric de prestigiu, M. Macrea considera că Napoca s-a dezvoltat pe locul unei vechi aşezări dacice ale Daciei din primii ani ai stăpânirii lui Traian. Napoca, trebuie să fie considerată ca un punct – etapă, în care s-a stabilit o garnizoană (eventual un detaşament de legiune sau o formaţie auxiliară), urmată aproape imediat de grupuri de locuitori civili, care s-au aşezat pe locul sau în imediata apropiere a vechiului „oraş” (polis) daco-getic. La rândul său, A. Bodor era de părere că oraşul roman s-a dezvoltat în apropierea unei aşezări dacice Napoca, de la care a preluat numele. Totodată, I. Glodariu considera în anii `90 că nu există o suprapunere între vechile aşezări dacice şi noile oraşe romane. Cert este faptul că orașele romane au avut în apropiere aşezări autohtone, cărora le-au preluat numele. În schimb, locurile lor de fondare au fost întotdeauna altele, adecvate traficului comercial şi dezvoltării meşteşugurilor, respectiv intereselor economice, sociale, militare şi politice ale Imperiului roman, care erau diferite de cele din perioada statului dac. La Napoca era un văd de trecere pe Someșul mic, fapt ce a dezvoltat orașul dac și apoi pe cel roman.

Romanii, mai mult ca sigur, au preluat denumirea Napoca, lucru confirmat de geografii antici. Pe teritoriul României sunt 11 oraşe romane în Dacia şi numai unul Romula, la sud de Carpaţi, are nume latin. Celelalte nume sunt toate dacice preluate de romani Potaissa, Apulum, Tibiscum, Drobeta. Toate sunt nume de origine dacică cu un fonetism puţin schimbat. Noi avem aici primul oraş roman din Transilvania, Napoca, susținea în studiile sale istoricul Dumitru Protase (Autohtonii în Dacia romană, 1980). Urme ale autohtonilor geto-daci s-au descoperit în anii `50 și în satul Gheorgheni, lângă Cluj-Napoca. Acad. Ștefan Pascu afirma în „Istoria Clujului” că rămășițe ale unei așezări dacice din antica Napuca s-ar afla în zona Someșeni și Apahida, iar după 1980, ca urmare a săpăturilor din Piața Cipariu, unii istorici au considerat că vechea antică Napuca era în partea de est a orașului. Specialistul în istoria antică G. Florea făcea observaţia într-un studiu publicat într-un anuar local din 1988, că nici un sit major nu a fost descoperit pe locul de amplasament al viitorului oraş roman, prin urmare Napoca dacică nu a fost localizată, fapt care se datora, la acea dată (ca şi mai târziu) în primul rând carenţei cercetării arheologice. Florea susținea că dacii construiau localități pe culmi înalte, nu în spațiu deschis, locul unde s-a ridicat orașul roman Napoca. La fel credea și numismatul clujena R. Ardevan, pe baza observaţiilor provenite din noile săpături arheologice, că aşezarea antică de la Napoca începe pe un teren nelocuit, odată cu instalarea coloniştilor aduşi de statul roman. O istorică clujeancă are o opinie, mai nuanțată. La Napoca, unde a fost găsit amestecat cu ceramică celtică (norico-pannonică) de tradiţie La Tène târzie şi material roman, a fost interpretată de descoperitori fie ca o conlocuire a coloniştilor cu autohtonii, fie doar ca o legătură comercială cu o aşezare dacică din apropiere. Autorul menţionat mai sublinia faptul că teritoriul probabil al municipiului roman se suprapune numai parţial cu aria de locuire a presupusei uniuni de triburi a dacilor „Napocenses” (aliați cu romanii) şi că, în stadiul actual al cercetărilor, nu avem în Dacia nici o dovadă despre perpetuarea vreunei civitas autohton în epoca romană, nici despre evoluţia ei spre un statut urban superior, susținea într-o carte excepțională istoricul Viorica Rusu-Bolindeţ, în „Ceramica romană de la Napoca. Contribuții la studiul ceramicii din Dacia romană”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2007).

În acest context, săpăturile arheologice din Parcul IL Caragiale, de zilele acestea, au o mare importanță istorică, deoarece cercetările pot aduce la lumină vechea așezare dacică Napuca. Pe partea nord-vestică a orașului antic roman Napoca nu s-au efectuat săpături sistematice, niciodată. Este mare probabilitatea, dacă arheologii clujeni vor săpa mai adânc, ca în Parcul „I.L. Caragiale” să se descopere sub zidul roman vechea localitate antică a dacilor Napuca. Zona parcului este înspre malul Someșului și cu vedere spre Cetățuia, pe culme, acolo ar fi existat o cetate dacică conform opiniei istoricilor clujeni. Pare probabilă ipoteza ca lângă cetatea dacică de pe culme, la poale, să fi existat așezarea dacică Napuca, amintită de geograful grec Ptolemeu. Cercetătorii și arheologii de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și ai Institutului de Istorie „George Barițiu” trebuie să continue, cu acribie și râvnă, săpăturile arheologice de „gradul zero” din Parcul „I.L. Caragiale”. S-ar putea descoperi urmele vechii așezări dacice Napuca, denumire preluată de romani care au schimbat-o fonetic în Napoca. Imperiul roman avea o politică inteligentă din punct de vedere administrativ, ca în teritoriile cucerite să construiască peste o veche așezare orașul cel nou ca și continuitate simbolică (vezi anticul Paris). Dacă s-a păstrat denumirea dacică de Napoca, pare extrem de logică concluzia noastră că orașul municipium roman s-a construit peste orașul geto-dac. Dorința regretatului Alexandru Diaconescu, ca să se continue săpăturile arheologice la Cluj-Napoca pentru a se descoperi antica Napuca dacică, i se poate împlini azi, prin săpăturile arheologice din Parcul „I.L. Caragiale”, care nu trebuie oprite curând, până vom afla adevărul despre autohtonii din Dacia.

 

Ionuț Țene/UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *