◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.04.2024

Din activitatea Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR

POEZIA în atenția ziariștilor timișoreni

 

De multe ori se întâmplă ca Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România să fie inițiatoare și organizatoare a unor evenimente dedicate poeziei, respectiv poeților români. Această preocupare face parte din menirea organizației UZPR de a fi promotoare a „creației publicistice și jurnalistice ca domeniu distinct al vieții spirituale” (Statut UZPR). Arta scrisului multor jurnaliști s-a remarcat și prin publicistica lor poetică.

Ca o avanpremieră la „Ziua Mondială a Poeziei” (21 martie), la sediul Filialei UZPR „Valeriu Braniște” din Timișoara, a fost organizată o interesantă întâlnire prilejuită de expunerea „Poezia, cea dintâi formă de manifestare artistică a poporului român”, susținută de poeta și jurnalista Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ. Prezentarea a fost bogată în conținut, cu elemente inedite despre istoria poeziei românești. Un accent a fost pus pe creația populară în versuri, doina și colindul, rămânând cele mai trainice forme poetice, transmise la început prin viu grai, ca mai apoi să apară sub forma scrisă. Detaliile asupra istoriei poeziei românești au fost dezvoltate în cadrul discuțiilor, dar având la dispoziția fiecărui participant a câte un exemplar al noului volum de versuri semnat de Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ, „Metamorfoze de crini”, apărut în editura David Press Print din Timișoara (colecție POESIS). Un frumos cadou și o omagiu adus sărbătoririi poeziei. Acest al 16-lea volum de versuri, aduce din nou o prospețime sufletească, așa cum ne-a obișnuit jurnalista – poetă. Plasată la mijlocul cărții, poezia „Metamorfoze de crini”, cea care dă titlul volumului, are o alură mai aparte, reușind să-l poarte pe cititor retrospectiv prin viață, dominat de o emoție nostalgică: „Curge între cer și pământ lumina / Din ambra topită de soarele verii, / Amiaza spoiește cu aur grădina.! … „ Zăpada unui nor tivită-i cu azur, / Metamorfoze de crini în aerul pur / Deșiră arginturi dintr-un alb colier!” … „O tainică liniște ora răsfiră, Fluxuri siderale trudite albiră, / Când ziua și noaptea morganatic se-îngîn!”

Dacă s-a vorbit despre trăinicia poeziei pe teritoriul actualei noastre țări, a fost pomenit și poetul roman, Ovidiu (Publius Ovidius Naso, – n.20.martie anul 43 î.Hr., Sulmo/Sulmona, Italia – d. 1 ianuarie, anul 17, d.Hr., Tomis/Constanța, România), considerat și ca fiind „primul poet al spiritualității românești” (OVIDIANA, Itinerarii pontice, 20.03.2020). Despre Ovidiu, Sylvia Hârceagă, în același ultim volum de versuri, scria: „Mă întrista, Ovidius, eternul exilat, / Abandonat de Roma pe țărmul euxin – ” … „Ades, la țărm de mare, în zbuciumatu-i gând / Vedea natale locuri, rescrisul său destin,  / Sarmaticelor ape le-încredința plîngînd / Salutul către Roma din Pontul Euxin!”(„Citindu-l pe Ovidius”).

Discuțiile care au urmat, pe lângă aprecierile exprimate asupra interesantei expuneri și a noului volum realizat de doamna Sylvia HÂRCEAGĂ, au adus interesante completări legate de rolul presei în punerea în valoare a datelor importante din cultura românească.

Au fost citate din presa culturală, cu adăugiri personale, despre diferite menționări legate de folosirea versificării pe plaiurile mioritice, care își au trecutul în forma incantațiilor, apoi în diverse variante de exprimare ale poeziei populare, cum ar fi baladele și colindele. Profesorul Iona TRAIA făcea o asemănare dintre rapsozii populari și arheologi, deoarece multe creații vechi se descoperă, la fel vestigiilor arheologie. „Poezia este haina de duminică a literaturii”, aprecia prof. univ. C-tin FALCĂ. Octogenarul jurnalist Ioan MEDOIA, rememora din perioada jurnalistică (1966 – 2001), avându-l ca mentor pe celebrul publicist Octavian Paler, iar printre colaboratori pe Marin Sorescu. În preajma unor asemenea personalități culturale de necontestat, încercările sale de a scrie poezie au fost sortite eșecului, concluzionând că „nu oricine poate scrie poezii de calitate”. Istoricul Alexandru GIURICI amintea de importanța versetelor biblice scrise de venețianul Gerard (n.980 -d. 1046), primul episcop de Cenad (județul Timiș), considerat și primul sfânt al Banatului. Publicistul Titu PERVULESCU s-a referit la meritele oamenilor simpli, mai ales din zona Banatului, la îmbogățirea tipologică a scrierilor versificate, legate de diferite momente din viață: nașterea, botezul, nunta, plecarea la oaste sau din perioade de izolare forțată. Inginerul publicist Andrei GOȘCOROVOZ a vorbit despre anumite perioade din viață în care a cochetat cu poezia, având o bună colaborare cu cenaclul și revista POESIS din Satu Mare, respectiv cu poetul George Vulturescu.

A fost adusă în atenția participanților știrea apărută în 5 octombrie 2020 pe pagina UZPR, dezvoltată și foarte bine argumentată de publicistul, istoricul și poetul Ionuț ȚENE, purtând titlul: „Mihail Halici a compus prima poezie în metru antic din literatura română dedicată unui doctor, la 1674!” În discuții, aspectul inedit a fost detaliat cu date despre Mihail Halici (n. 9 octombrie 1643, Caransebeș – d. 1712, Londra), teolog, jurat în senatul din Caransebeș și rector al școlii calvine din oraș.

Referitor la începuturile poeziei pe teritoriul României de azi, au mai fost reamintit momentul anului 1672, când cronicarul Miron Costin a compus poemul filosofic „Viața lumii”, un fel de elegie despre necazurile prezentului tenebros: „Fum și umbră sântu toate, visuri și părere. Ce nu petrece lumea și în ce nu-i cădere?” În anul următor apărea Psaltirea pre versuri a lui Dosoftei, în care îi sunt tipărite versuri legate mai ales de originea românilor.

Nu se puteau încheia discuțiile despre poezie fără a nu se face o referire la poetul nepereche Mihail Eminescu, amintindu-se data de 25 februarie 1866, când a avut loc debutul literar al lui Mihai Eminescu, cu poezia „De-aș avea”, într-o revistă de limbă română care apărea în Ungaria, la Pesta, și care era condusă de Iosif Vulcan.

Întâlnirea ziariștilor timișoreni a marcat pe deplin Ziua mondială a poeziei (World Poetry Day), decisă de UNESCO, în timpul celei de-a 30-a sesiuni susținute la Paris, în perioada octombrie-noiembrie 1999. A fost făcut și anunțul legat de ce a de-a XI-a ediție a Salonului de carte „Bookfest”, care se va desfășura la Centrul Regional de Afaceri CRAFT din Timișoara, în perioada 21-24 martie, 2024.

Acțiunea din 18 martie a.c., fiind prima organizată de membrii UZPR ai Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș după Adunarea de alegeri din filială și cu câteva zile înainte de Adunarea generală a UZPR, în final au existat și anumite discuții despre viața de organizație, despre prevederile statutare precum și asupra unor măsuri de îmbunătățire a activităților proprii, într-o posibilă formă de funcționare, cu regim de Filială cu personalitate juridică.

Se consideră că există în prezent în organizație suficiente resurse umane și potențial creativ pentru a crește impactul cultural al UZPR în mediul cetățenesc, atât de cuprinzător al județului Timiș.

 

a consemnat

Dumitru Mnerie,

membru UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *