◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024

Instituții europene. Conferința privind viitorul Europei

Este un cadru instituțional de dialog cu cetățenii europeni despre așteptările lor de la Uniunea Europeană în perspectivă. Începând din luna aprilie 2021, până în primăvara anului 2022, cetățenii europeni, indiferent de locul unde trăiesc sau se află, și-au putut exprima direct opiniile, ideile și propunerile, folosind platforma digitală creată special de către Comisia Europeană în acest scop.

Orice cetățean european are acces la această platformă, în oricare din limbile oficiale ale UE, inclusiv în limba română. Puteți accesa versiunea în limba română a platformei la următorul link https://futureu.europa.eu/?locale=ro Pentru evenimente organizate la nivel internațional, accesați: https://futureu.europa.eu/meetings

Platforma oferă cetățenilor posibilitatea să se exprime pe zece subiecte: 1. schimbări climatice; 2. sănătate; 3. economie; 4. UE în lume; 5. valori și drepturi, statul de drept, securitate; 6. transformare digitală; 7. democrație europeană; 8. migrație, și, 9. educație, cultură, tineret și sport; 10. alte teme.

Ideea unei dezbateri privind viitorul UE a fost lansată la Consiliul European din 12 decembrie 2019: atunci, liderii europeni au definit scopul acestei Conferințe ca pe o contribuție la dezvoltarea politicilor europene pe termen mediu și lung, astfel încât acestea să fie în măsură să răspundă mai bine diferitelor provocări.

Pandemia de Covid-19 a întârziat lansarea Conferinței, care ar fi trebuit să înceapă in 2020. Amânarea cu un an a Conferinței nu a fost singurul impact al crizei sanitare: pandemia și gestionarea acesteia au adus în discuție şi capacitatea Uniunii de a face față unor provocări majore, de a reacționa rapid și eficient la situații de criză. Astfel, dezbaterea privind viitorul Europei este privită cu tot mai mult interes la nivel european, mai ales din perspectiva adaptării Uniunii la provocări variate, cum este cea determinată de pandemia de Covid-19.

 

Desfășurarea Conferinței privind viitorul Europei

Conferința a reprezentat un cadru amplu de discuții și reflecție privind viitorul Europei în care sunt implicați numeroși actori – instituțiile europene, guvernele statelor membre, parlamentele naționale, cetățenii, societatea civilă, partenerii sociali și alți actori interesați.

Pe 9 mai 2021, de Ziua Europei, a avut loc evenimentul simbolic de lansare a Conferinței, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.

 Modalitatea de organizare a Conferinței a fost stabilită prin Declarația Interinstituțională Comună a celor trei instituții – Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană; Declarația recomandă pentru reflecție următoarele tematici: consolidarea sectorului sanitar, combaterea schimbărilor climatice și a provocărilor de mediu, o economie în serviciul cetățenilor, echitatea socială, egalitatea și solidaritatea între generații, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene, inclusiv statul de drept, provocările legate de migrație, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii și modalitățile de consolidare a proceselor democratice care guvernează Uniunea Europeană.

Discuțiile purtate au acoperit și aspecte orizontale vizând procesul decizional, cum ar fi o mai bună reglementare, aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, punerea în aplicare și asigurarea respectării acquis-ului comunitar, precum și transparența. În afara platformei, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei au fost și alte forme de consultare:

 

Dialogurile cetățenești

Pe durata derulării Conferinței, la nivel european au fost organizate grupuri de dezbatere formate din cetățeni europeni, selectați direct de către Comisia Europeană, pe baze reprezentative în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și/sau nivelul de educație.

De asemenea, fiecare stat membru și fiecare instituție a putut organiza evenimente suplimentare, inclusiv cu implicarea cetățenilor (e.g. evenimente tematice, grupuri de dezbatere ale cetățenilor)…

 

Plenara Conferinței

A fost forul care a garantat că aspectele reieșite din dezbaterile derulate cu implicarea cetățenilor la nivel european și național, împărțite pe teme, au fost dezbătute într-un cadrul organizat, cu implicarea tuturor reprezentanților diferitelor categorii de participanți la Conferință.

Plenara Conferinței a fost compusă din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului și ai Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale și din cetățeni; au fost, de asemenea, reprezentați în Plenară Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social, partenerii sociali și societatea civilă. În momentul discutării rolului internațional al UE, s-a alăturat și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Au fost invitați și reprezentanți ai principalelor părți interesate…

Primele reuniuni ale Plenarei Conferinței au avut loc la 19 iunie 2021 și 23 octombrie 2021. Alte reuniuni au fost organizate în ianuarie și martie 2022.

 

Rezultatele Conferinței

Concluziile Plenarei Conferinței au fost incluse într-un raport, care a fost transmis Parlamentului European, Consiliului UE şi Comisiei Europene, raport care a fost prezentat în primăvara anului 2022, pe durata mandatului Președinției franceze a Consiliului UE.

Instituțiile UE au examinat rapid modalitățile de a întreprinde acțiuni ulterioare în baza acestui raport, fiecare în sfera sa de competență și în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene.

În România, au fost organizate peste 160 de evenimente, iar cetățenii români au participat cu peste 350 de contribuții pe platforma digitală a Conferinței. Evenimentul oficial pentru lansarea dezbaterii naționale a avut loc la 12 iulie 2021, fiind găzduit de Președintele României.

Evenimente naționale din România au fost în marea lor majoritate organizate sau co-organizate de actori instituționali (MAE, Parlament/Camera Deputaților, Secretariatul General al Guvernului), think tank-uri sau institute, de exemplu, Institutul European din România, Institutul Diplomatic Roman, Aspen-România – partenerii MAE în organizarea evenimentelor Conferinței privind Viitorul Europei (CoFE), centrele europene de informare (sprijinite de Reprezentanta Comisiei Europene la București), autorități locale, actori non-guvernamentali.

Dezbaterile organizate în România au acoperit o gamă largă de subiecte, precum digitalizarea, educația, sănătatea, mediul, dezvoltarea durabilă, economia, agricultura, parteneriatele strategice ale UE. Au fost organizate evenimente în Capitală şi la nivel local; la dezbateri au participat toate categoriile de vârstă – MAE a încurajat în mod particular participarea tinerilor, asociind la promovarea CoFE organizații pentru tineri precum Forumul Tinerilor din România, Tineretul ONU-România și Liga Studenților Români din Străinătate.

 

Urmările Conferinței privind viitorul Europei

Conferința s-a încheiat pe 2 decembrie 2022 cu evenimentul de feedback-up organizat de instituțiile europene pentru cetățenii care au participat la dezbaterile din cadrul panelurilor europene și naționale, la numeroasele manifestări din regiuni și pe platforma digitală multilingvă a conferinței. În ziua menționată, peste 500 de cetățeni s-au reunit la Bruxelles pentru a-și exprima încă o dată așteptările, pentru a asculta răspunsurile oferite de Parlamentul European, Consiliul de Miniștri și Comisia Europeană și pentru a adresa întrebări directe reprezentanților lor. Deși multe dintre propuneri sunt deja luate în considerare în formularea politicilor, reprezentanții celor trei instituții s-au angajat să continue exercițiul și să comunice rezultatele în mod deschis.

 

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *