Un incendiu de vegetație poate pompa fumul în stratosferă, unde particulele merg în derivă timp de peste un an. Un nou studiu realizat în cadrul Institutului de Tehnologie Massachusets (MIT) a descoperit că, în timp ce sunt suspendate, aceste particule pot declanșa reacții chimice care erodează stratul de ozon care protejează Pământul de radiațiile ultraviolete dăunătoare ale soarelui.
Studiul, publicat de revista Nature, se concentrează pe fumul de la incendiul „Vara Neagră” din estul Australiei, care a ars din decembrie 2019 până în ianuarie 2020 și a distrus zeci de milioane de acri, pompând peste 1 milion de tone de fum în atmosferă.
Echipa MIT a identificat o nouă reacție chimică, prin care particulele de fum de la incendiile din Australia au înrăutățit starea stratului de ozon. Prin declanșarea acestei reacții, incendiile au contribuit probabil la o epuizare de 3-5% a ozonului total la latitudinile mijlocii din emisfera sudică, în regiunile aflate deasupra Australiei, Noua Zeelandă și părți din Africa și America de Sud.
Modelul cercetătorilor indică, de asemenea, că incendiile au avut un efect în regiunile polare, consumând marginile găurii de ozon de peste Antarctica. Până la sfârșitul anului 2020, particulele de fum de la incendiile din Australia au lărgit gaura de ozon din Antarctica cu 2,5 milioane de kilometri pătrați – 10% din suprafața sa comparativ cu anul precedent.
Organizația Națiunilor Unite a raportat recent că gaura de ozon și epuizarea stratului de ozon din întreaga lume se află pe cale de recuperare, datorită unui efort internațional susținut de a elimina treptat substanțele chimice care epuizează stratul de ozon. Dar studiul MIT sugerează că atât timp cât aceste substanțe chimice persistă în atmosferă, incendiile mari ar putea declanșa o reacție care epuizează temporar ozonul, potrivit news.mit.edu. „Efectul incendiilor de vegetație nu a fost luat în considerare anterior în [proiecțiile] recuperării ozonului. Și cred că acest efect poate depinde dacă incendiile devin mai frecvente și mai intense pe măsură ce planeta se încălzește. Incendiile australiene din 2020 au fost într-adevăr un semnal de alarmă pentru comunitatea științifică”, spune Susan Solomon, profesor de studii de mediu la MIT.
Cercetarea fost susținută parțial de NASA și de Fundația Națională pentru Știință din SUA. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com