◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

„Proporția divină”
a marilor orașe

Sfidând aparenta imposibilitate de a compara creațiile omului cu opera Creatorului, cercetătorii companiei britanice Online Mortgage Advisor (OMA) s-au încumetat să analizeze în amănunt clădirile cele mai emblematice ale marilor orașe ale lumii și formațiunile de care aparținem per se, ca parte din univers. Ca bază de calcul și-au luat legendarul „număr de aur”, raport  pe care îl întâlnim în frapant de multe relații de echilibru din natură.

Secțiunea de aur, numită uneori și raportul de aur, proporția de aur, numărul de aur – în latină sectio aurea – este notată cu litera greacă Φ și este un număr irațional aproximativ egal cu 1,618033. Este numitorul comun al tuturor formelor de expresie ale frumuseții, fie că vorbim despre trăsăturile armonioase ale unui chip atrăgător, sau despre silueta unui copac „perfect”.

De-a lungul secolelor, după descoperirea sa de către Euclid, acest raport i-a fascinat pe matematicieni, artiști și ingineri, cel mai cunoscut adept al său fiind Leonardo da Vinci. Mulți l-au materializat prin lucrări de artă și proiecte inginerești, considerându-l un „standard de aur” al perfecțiunii estetice naturale.

Pentru a cuantifica gradul de atractivitate al clădirilor analizate, specialiștii OMA au scanat imagini Google Street View. Apoi au marcat puncte în colțurile fiecărei clădiri și au calculat raportul dintre laturile clădirii. Aceste rezultate au fost apoi comparate, pentru a vedea cât de aproape se potrivesc cu raportul de aur: „PROPORȚIA DIVINĂ”.

Frumusețea edificiilor decurge din procentul de coincidență cu acest raport. „Scorul de frumusețe reprezintă procentul mediu al clădirilor unui oraș care se potrivește cu raportul de aur. Cu cât scorul este mai mare, cu atât clădirile unui oraș se apropie mai mult de a se potrivi cu raportul de aur, în medie„, afirmă specialiștii OMA. Rezultatul cercetării a fost publicat sub numele de CLASAMENTUL FRUMUSEȚII URBANE. Sute de străzi și peste 2.400 de clădiri au fost scanate după acest sistem, dezvăluind orașele cu cele mai frumoase clădiri, din punct de vedere matematic.

Cu un scor de frumusețe de 83,3%, Veneția se situează pe primul loc în clasamentul mondial al orașelor cu cele mai frumoase clădiri, urmată de Roma (82%) și Barcelona (81,9%). Lista continuă cu orașele Praga (Cehia), New York (SUA), Atena (Grecia), Budapesta (Ungaria), Viena (Austria), Bordeaux (Franța) și Milano (Italia), care înregistrează un „scor-phi” cuprins între 78,7% și 75,1%. În Marea Britanie, cele mai frumoase orașe în funcție de raportul de aur sunt: Chester (83,7%), Londra (83%) și Belfast (82,9%),

În paralel, fără vreo aparentă legătură, un sondaj realizat de utilizatorii motorului de căutare de zboruri și hoteluri Jetcost a scos la iveală faptul că unele dintre orașele atât de favorizate de matematicienii atașați de numărul magic găzduiesc și cele mai fermecătoare piețe din Europa. Este vorba despre: Piazza Navona (Roma), Trafalgar Square (Londra), Piața Veche (Praga), Piața Sfânta Treime (Budapesta) și Place de la Bourse (Bordeaux).

Să fie doar o coincidență suprapunerea dintre cele două studii? Cum ar fi oare viața noastră dacă am purta-o pe o scară bazată nu pe unitatea etalon 1, cu care ne-am obișnuit folosind sistemul decimal, ci pe o bază egală cu 1,618033? Poate că atunci am fi ceva mai darnici cu toate, mai exact cu un pic mai mult decât jumătate din ceea ce avem acum la dispoziție.

Știu, este un calcul absurd, pentru că nu s-ar schimba nimic. Copacii ar rămâne la fel de înalți, chiar dacă noi i-am măsura cu un metru mai lung. Dar ce frumos ar fi să avem spații de 1,6 ori mai mari la dispoziție! Mă gândesc, de exemplu, la scaunele din avioane, la salarii indexate, la pâini mai crescute. Deh, pe visare nu s-a pus interdicție (încă!).

Nimic nu ne împiedică să ne jucăm măcar pentru o secundă cu ideea unei vieți bazate pe numărul de aur. Lumea noastră dezordonată, bazată încă de la primul Big Bang pe principiul atotputernicului haos galopant, ar avea mult de câștigat de pe urma unui grăunte de armonie, cum este cel sugerat de acești matematicieni inventivi.

 

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Spania

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *