Libertatea internetului la nivel global a scăzut pentru al 15-lea an consecutiv. Dintre cele 72 de țări evaluate în Freedom on the Net 2025, condițiile s-au deteriorat în 28 de state, în timp ce 17 țări au înregistrat creșteri.
Kenya a cunoscut cel mai sever declin din perioada de acoperire, după ce autoritățile au răspuns protestelor la nivel național privind politica fiscală în iunie 2024 prin întreruperea conectivității la internet timp de aproximativ șapte ore și arestarea a sute de protestatari. Bangladesh a înregistrat cea mai puternică îmbunătățire a anului, deoarece o revoltă condusă de studenți a înlăturat conducerea represivă a țării în august 2024, iar un guvern interimar a introdus reforme pozitive. China și Myanmar au rămas cele mai proaste medii din lume pentru libertatea internetului, în timp ce Islanda și-a menținut locul ca fiind cel mai liber mediu online. Jumătate din cele 18 țări cu statut de libertate a internetului „Liber” au înregistrat scăderi ale scorului în perioada de acoperire. Doar două țări din acest grup au înregistrat îmbunătățiri. Persoanele din Georgia au înregistrat cel mai semnificativ declin în grupul „Liber”, urmate de Germania și Statele Unite, deoarece partidul de guvernământ „Visul Georgian” a adoptat măsuri represive care vizează societatea civilă. Autoritățile din Germania au inițiat urmăriri penale împotriva persoanelor care au criticat politicienii, în timp ce amenințările din partea actorilor de extremă dreapta au încurajat și mai mult autocenzura online. În Statele Unite, restricțiile tot mai mari asupra spațiului civic au amenințat să înăbușe activismul digital, marcat de reținerea cetățenilor străini pentru exprimare online nonviolentă.
Spațiile online, „mai manipulate ca niciodată”. Controlul asupra informațiilor online a devenit un instrument esențial pentru liderii autoritari care încearcă să-și consolideze regimurile. Guvernele din țările care au suferit cele mai extreme scăderi în cei 15 ani de deteriorare globală a libertății internetului – Egipt, Pakistan, Rusia, Turcia și Venezuela – și-au intensificat controlul asupra mediului online ca răspuns la provocările la adresa guvernării lor. Autoritățile din aceste contexte au extins restricțiile privind conținutul, au intensificat supravegherea comunicațiilor electronice și au impus sancțiuni mai severe celor care și-au exprimat disidența online, în special în timpul protestelor și alegerilor. Modelul ilustrează modul în care represiunea digitală s-a dovedit esențială pentru securitatea regimurilor în statele autoritare. Spațiile online sunt mai manipulate ca niciodată, deoarece autoritățile încearcă să promoveze narațiuni privilegiate și să denatureze discursul public. Dintre cei 21 de indicatori acoperiți de Freedom on the Net, cel care evaluează dacă sursele de informații online sunt manipulate de guvern sau de alți actori puternici a suferit cel mai constant declin global în ultimii 15 ani. Campaniile de manipulare a informațiilor au remodelat spațiile online, metodele comune incluzând comentatori plătiți care se deghizează în utilizatori obișnuiți de internet, site-uri de știri care imită platforme de încredere, conținut înșelător generat de inteligența artificială (IA) și influenceri proeminenți de pe rețelele sociale care postează conținut proguvernamental fără o afiliere clară sau formală.
Un viitor incert pentru internetul global. Viitorul imediat al libertății internetului va depinde de modul în care guvernele implementează și reglementează noile tehnologii. Guvernele supraveghează investițiile în industriile lor interne de inteligență artificială, care vor modela modul în care oamenii interacționează cu chatboții, media sintetică și alte produse bazate pe inteligență artificială, cu implicații importante pentru confidențialitate și libertatea de exprimare în țările în care lipsesc garanțiile. Progresele în conectivitatea la internet prin satelit aduc multe comunități online, în special în zonele rurale și cele devastate de război, expunând furnizorii de servicii prin satelit la presiuni guvernamentale în ceea ce privește supravegherea și cenzura. Anonimatul online, un factor esențial pentru libertatea de exprimare, intră într-o perioadă de criză, deoarece factorii de decizie politică din țările libere și autocratice impun utilizarea tehnologiei de verificare a identității pentru anumite site-uri web sau platforme, motivate în unele cazuri de scopul legitim de a proteja copiii.
Escaladare a constrângerilor asupra exprimării digitale. Potrivit freedomhouse.org, internetul este mai controlat și mai manipulat astăzi decât oricând. Libertatea globală pe internet a scăzut pentru al 15-lea an consecutiv în 2025, deoarece guvernele autoritare au folosit cenzura și represiunea offline pentru a înăbuși protestele organizate online, iar oamenii din democrații s-au confruntat cu o escaladare a constrângerilor asupra exprimării digitale. Când proiectul Freedom on the Net a fost lansat, în 2011, a existat un optimism larg răspândit cu privire la puterea tehnologiei informației de a sprijini mișcările prodemocratice și de a impulsiona progresul pentru drepturile omului. Aceste speranțe au fost alimentate de rolul proeminent jucat de platformele online în Mișcarea Verde din Iran și în Primăvara Arabă care a urmat. Încă de la început, însă, a fost evident că guvernele puteau folosi aceleași tehnologii digitale pentru a înăbuși disidența și a modela narațiunile online în favoarea lor. În perioada acoperită de acest raport, din iunie 2024 până în mai 2025, condițiile s-au deteriorat în 28 din cele 72 de țări evaluate, în timp ce 17 țări au înregistrat creșteri generale. Cel mai mare declin al anului a avut loc în Kenya, urmată de Venezuela și Georgia. China și Myanmar au rămas cele mai slabe medii din lume în ceea ce privește libertatea internetului. Bangladesh a înregistrat cea mai mare îmbunătățire, în timp ce Islanda și-a păstrat statutul de cel mai liber mediu online, urmată de Estonia. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com
