„Reușita în jurnalism cere multă corectitudine, sinceritate în evaluarea știrilor și nu în ultimul rând o documentare profundă asupra temei relatate.” (Mircea Ionel Popi)
Mircea Ionel Popi este stabilit în Austria, fiind sufletul comunității românești din zona Graz. Pe pământ austriac a pornit de la statutul de azilant (a plecat din Timișoara în decembrie 1989, cu câteva zile înainte de izbucnirea Revoluției) și, după ani de muncă intensă, a ajuns la vârsta marilor împliniri.
A înființat în anul 2000 Asociația „Dor Călător” cu scopul de a realiza o uniune a românilor ce locuiesc în Landul Stiria din sudul Austriei. Ansamblul de dansuri creat păstrează viu sentimentul de apartenență la glia natală. Această asociație își dorește să reunească românii din sudul Austriei de minim două ori pe an, prin organizare de concerte cu artiști și actori din România, recitaluri, conferințe, mese rotunde.
Susține o emisiune de înaltă calitate în limba română la Radio Helsinki – un post radio din Graz, fiind și coordonatorul Filialei Europa din cadrul Uniunii Ziarisților Profesioniști din România.
Tanța Tănăsescu: Domnule Mircea Ionel Popi, v-am întîlnit ultima oară pe 26 septembrie 2019 la Sala Radio din București, când s-au desfășurat activitățile de celebrare a Centenarului Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), sub genericul „Ziaristul român – promotor al Marii Uniri. Sărbătorirea a 100 de ani de jurnalism profesionist în România (1919 – 2019)”. Vă mulțumesc mult că acceptați să ne acordați acest interviu. Sunteți trăitor de cultură românească în sudul Austriei de peste trei decenii. Ați înființat în anul 2000 Asociația „Dor Călător” cu scopul de a realiza o uniune între românii ce locuiesc în Landul Stiria din sudul Austriei. Cum realizați acțiunile culturale românești și cum se face finanțarea lor?
Mircea Ionel Popi:Vă mulțumesc pentru invitația făcută. Au trecut 25 de ani de la acel 24 ianuarie 2000 când am înregistrat asociația „AUT PRO ROM”, asociație care după 10 ani și-a schimbat numele în „Dor Călător”. Au fost vremuri frumoase, cu bune și rele, dar am rezistat. Un mare ajutor în construcția asociației l-am avut din partea regretatului Doru Dinu Glăvan. Suportul moral a fost în multe cazuri decisiv. Am reușit, și o spun fără falsă modestie, să construiesc punți de legătură între românii din landul Stiria și nu numai. Prezența la Graz a unor artiști adevărați din muzica populară românească, muzica ușoară și teatru ne-a făcut pe toți să fim mai aproape unul de altul. Bazați pe contribuția anuală a membrilor asociației, apelarea la economiile proprii, acestea au fost sursele de finanțare a acțiunilor noastre. Din păcate, decidenți de la București nu ne-au înțeles și fiecare proiect pentru care am cerut finanțare nu a fost admis. Nu sunt adeptul compromisului de nici un fel și cred că aici a fost punctul slab al proiectelor mele.
Tanța Tănăsescu: În evenimentele culturale organizate de-a lungul timpului ați interacționat cu mari scriitori sau artiști din țară, invitați la Graz pentru concerte sau spectacole românești. Vă invităm să ne dezvăluiți câteva amintiri cu aceștia.
Mircea Ionel Popi: Prezența la Graz a unor nume mari ale culturii românești a fost nu numai pentru mine dar și pentru românii din Stiria și pot spune, fără să greșesc, din Austria, un moment de mândrie. Prezența marelui actor Florin Piersic a atras simpatia nu numai a românilor prezenți dar și a invitaților austrieci. Vă redau un aspect: la un simpozion de poezie Eminescu – Lenau susținut de profesorul de germanistică Hans Dama de la Universitatea din Viena, Florin a recitat o poezie de Vlahuță, „Unde ni sunt visătorii?”. O doamnă din Graz, în pauza simpozionului, mi-a relatat ce a înțeles ea din mimica actorului și tonul recitării. Ei bine, fără să exagerez, esențialul mesajului transmis a fost perfect înțeles. Prezența multor austrieci la concertele de muzică populară a fost dovada că au apreciat tezaurul folcloric românesc prezentat. Distinsa doamnă a cântecului bucovinean, Sofia Vicoveanu, a reușit să o impresioneze la un spectacol chiar pe conducătoarea landului Stiria, Doamna Waltraud Klasnic.
Tanța Tănăsescu: La sediul Asociației „Dor Călător” ați creat un mic „muzeu al satului”, unde sunt expuse peste 70 de costume populare, reprezentând toate zonele românești, nu doar Banatul natal, dar ați creat și o mică bibliotecă cu carte românească ce însumează peste 2.000 de volume.Cât de ușor și cât de greu este să menții spiritul românesc departe de acasă?
Mircea Ionel Popi: Biblioteca noastră numără 2.300 de volume, cărți din toate domeniile și pentru toate vârstele. La fiecare vizită în România, o sacoșă destul de mare a fost și este încă destinată carților. Spre surprinderea mea, mulți români apelează la cărțile din bibliotecă. Este un lucru îmbucurător. Micul muzeu are deja peste 100 de costume populare, din toate zonele țării. Cu exponatele noastre am participat la mai multe expoziții aici în Austria. Unele școli din Graz, unde învață și copii romîni, ne solicită prezența la manifestările lor.
La început a fost greu în această luptă pentru menținerea spiritului românesc dar, zic eu, acum este mai ușor.
Tanța Tănăsescu: Cum ați influențat destine românești în spațiul austriac, prin acțiunile culturale românești realizate? Cum i-ați atras și cum i-ați implicat pe românii de acolo? Sunt și cei foarte tineri atrași?
Mircea Ionel Popi: În activitatea noastră am căutat să ajutăm sub toate aspectele, să ajutăm pe conaționalii noștri pornind de la problemele sociale și terminând cu cele profesionale. Am cultivat bune relații cu oficialitățile locale și în cadrul legislativ existent am rezolvat multe probleme. Pe tinerii noștri încercăm să-i atragem în cadrul ansamblului folcloric „Dor Călător”. Avem peste 30 de fete și băieți în ansamblu și aceștia repetă în fiecare duminică dupăamiază sub atenția unui coregraf din Buziaș. Domnul Doru David se deplasează o dată pe lună la Graz pentru repetiții. Cu ansamblul nostru am fost prezenți în Austria, Germania, Italia. În România suntem în fiecare an prezenți la Timișoara la Festivalul inimilor.
Tanța Tănăsescu: Ce proiecte culturale aveți pentru anul în curs și cum află comunitatea românească despre programul de desfășurare?
Mircea Ionel Popi: Suntem în pregătirea unui festival românesc în decembrie, de Ziua Națională a României. Cu această ocazie vom sărbători și cei 25 de ani de existență.
Tanța Tănăsescu: Susțineți o emisiune în limba română la Radio Helsinki, un post radio din Graz. Când și cum s-a născut colaborarea cu Radio Helsinki? Cum se derulează această activitate radiofonică?
Mircea Ionel Popi: Programul în limba română s-a născut în urmă cu 20 de ani și datorăm acest lucru lui Doru Dinu Glavan, el a fost cel care m-a învățat ce înseamnă realizarea unui program radio. La Radio Helsinki am urmat un curs și apoi un test. La Radio am luat un premiu pentru cel mai bun program într-o limbă străină, drept premiu am mai primit 30 de minute. Așa că, în prezent avem vinerea o oră și jumătate iar duminica o oră. Prezentăm în emisiunile noastre aspecte din viața culturală românească, încercăm să aducem tot ce este mai frumos și mai bun în Romania.
Tanța Tănăsescu: Care vă sunt marile împliniri și povești de succes, ca jurnalist?
Mircea Ionel Popi: Împliniri sunt multe. Aș aminti în primul rând că am reușit să organizez două transmisii TV pe canalul România Internațional, fiind la acel timp primele transmisii din afara granițelor țării. La cartea de vizită aș mai adăuga cîteva premii din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Tanța Tănăsescu: Aveți o bogată activitate radiofonică la postul radio din Graz, Radio Helsinky. Dacă ar fi să oferiți sfaturi tinerilor jurnaliști, ce le-ați spune?
Mircea Ionel Popi: Sfaturi nu cred că aș putea să dau, generația de azi vine cu multe lucruri pe care le putem și noi învăța. Totuși, cred eu, reușita în jurnalism cere multă corectitudine, sinceritate în evaluarea știrilor și, nu în ultimul rând, o documentare profundă asupra temei relatate.
Tanța Tănăsescu: Ați putea să ne spuneți care vă sunt marile împliniri, dar și marile regrete, ca român trăitor în Austria?
Mircea Ionel Popi: Nu doresc să închei acest interviu cu o notă pesimistă. Mă văd obligat să vă spun că încă nu am reușit să temperez invazia de noncultură care a început să prindă rădăcini. Vreau să cred că spiritul înființării Asociației va dăinui și vom trece peste acest moment.
Tanța Tănăsescu: Încă de la înființare, coordonați Filiala EUROPA din cadrul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Vă invit respectuos să adresați un mesaj colegilor noștri din Uniune.
Mircea Ionel Popi: Colegilor din Uniune le doresc în primul rând multă sănătate pentru că fără ea nu se poate face nimic. Dragi colegi, fiti puternici și nu va lăsați atrași în tot felul de curse întinse de cei care nu au nimic cu o presă liberă! La mulți ani!
