◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro17.04.2024

Criticul de artă Pavel Șușară a primit Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”

Sâmbătă, 16 martie, criticul de artă Pavel Șușară a primit Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Națională a României, unde criticul de artă a susținut Conferința „Revoluțiile lui Brâncuși”.  Premiul fusese anunțat încă de luni, 19 februarie 2024, la Târgu Jiu.

„În cadrul Zilei Naționale Brâncuși, Asociația cultural-istorică «Pleniceanu» și Asociația culturală «Tătărescu» cărora li s-a alăturat din acest an și «OFA UGIR Gorj», acordă Premiul «Restitutio. Brâncuși» unei personalități din domeniul cultural care prin opera și activitatea sa contribuie la promovarea personalității universale a sculptorului gorjean. În ultimii ani, Premiul «Restitutio. Brâncuși» a fost acordat unor sculptori consacrați precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu”, a declarat profesorul Andrei Popete Pătrașcu, președintele Asociației cultural-istorice Pleniceanu. 

Nominalizarea din acest an a criticului de artă Pavel Șușară a aparținut Marinelei Strîmbulescu, președinta „OFA UGIR Gorj”, fiind validată în unanimitate de către conducerile asociațiilor partenere.

Pavel Șușară este critic și istoric de artă, publicist și scriitor, cercetător de istorie a artei, președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier și referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,,Pavel Șușară”, cunoscută ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană „Pavel Șușară” (MAMCO) se organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională.

Despre Brâncuși și opera sa, Pavel Șușară a susținut conferințe, a publicat studii, articole și cărți, ultima dintre acestea „Brâncuși” urmărind nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului.

 

Criticul de artă Pavel Șușară despre Constantin Brâncuși în contextul de acum

„Trebuie să renunțăm la festivism, la procesiunea cu colivă de ziua lui. Să-i punem în valoare opera. Să nu fugim atunci când avem posibilitatea de a îmbogăți patrimoniul Brâncuși din România. Asumarea lui Brâncuși în conștiința publică nu a ajuns la nivelul la care ar merita opera. Dar consecințele artei lui Brâncuși sunt din ce în ce mai vizibile în plan internațional. Piața de artă reacționează excepțional la prezența operei lui. A ajuns să fie unul dintre cei mai bine vânduți sculptori din întreaga istorie a sculpturii. 148 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși înseamnă și o consolidare a sa în conștiința publică generală, înseamnă și un eșec de integrare a lui Brâncuși în cultura noastră. Vorbesc de o integrare profundă, nu de una declarativă prin care povestim cât de român a fost el și cât de competenți suntem noi în opera lui prin consagvinitate. Cam pe aici s-ar înscrie aniversarea lui Brâncuși, cu bune și cu rele”, spune criticul de artă Pavel Șușară, despre Brâncuși.

 

Mă simt obligat să-l contrazic pe domnul Pavel Șușară referitor la „festivism și  procesiunea cu colivă de ziua lui”. Întradevăr, din anul 2008, în Gorj, biserica creștin-ortodoxă română, îl comemorează pe Constantin Brâncuși în sâmbăta cea mai apropiată de data morții sale, 16 martie 1957, și nu de ziua sa de naștere (19 februarie 1876). În ultimii 10 ani, de când particip și eu împreună cu Asociația Cultul Eroilor Gorj, la Mânăstirea Lainici se prăznuiește înălțarea la ceruri a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, iar anul acesta s-au împlinit 67 de ani. Numai biserica noastră ortodoxă respectă acest cult al morților, pentru că aproape toate religiile lumii nu se mai interesează de morții lor! În creștinism și mai ales în ortodoxia cea mai bună, cum spune Sf. Apostol Pavel, trupul nostru este un „templu” al duhului sfânt! Deci, și corpul trebuie respectat ca atare! După aceea, sufletul „zboară” la ceruri! Cum știm foarte bine, Brâncuşi a dorit mereu înălțarea la cer, a dorit eternitatea, infinitul, a dorit zborul, asemenea păsărilor pe care le-a sculptat!

 

Col. (rtr.) Gigi Bușe

 Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *