În perioada 12-19 februarie, s-a desfășurat la Tecuci a treia ediție a Salonului de Carte „LIBRIS”. Au fost invitați să-și expună creațiile publicate în 2023 toți autorii din Ținutul Tecuciului… și nu numai! Printre participanții la Salon, se numără scriitorii Virgil Pavel, Vasile Ghica, Mihaela Gudană, Ramona Sonu, Daniel Bradea, Ionel Necula, Eleonora Stamate, Tănase Dănăilă, Gheorghe Vasilache, Constantin Oancă, Săndel Stamate, Cătălin Dumitrescu, Olimpiu Zăgrean, Emil Dinga, Viorel Burlacu, Mihai Ganea, Dumitru Stoian… La categoria colaje foto-video, a încântat publicul prin creațiile sale preotul Constantin Velicu.
Managerul Casei de Cultură din Tecuci, organizatorul evenimentului, mi-a prilejuit, cu deosebită amabilitate, un dialog referitor la acest eveniment…
Sara Mina: Domnule Cristian Gabriel Călugăru, în 2021 începeați o frumoasă aventură, aceea de manager al Casei de Cultură din Tecuci. Ce semnificație are Salonul de Carte „LIBRIS” în panoplia proiectelor dvs. de revigorare a preocupării concetățenilor față de mediul cultural?
Cristian Gabriel Călugăru: Vă mulțumesc foarte mult pentru interesul acordat activității noastre și în special Salonului de Carte, aflat astăzi la a III-a ediție. Salonul e un proiect absolut necesar având în vedere avalanșa de lucrări publicate în această zonă. Era necesară o formulă integratoare, care să-i aducă împreună pe scriitorii din Ținutul Tecuciului și care să le facă vocea mai puternică în peisajul cultural. Alături de colegii de la Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” și de la Muzeul „Teodor Cincu”, avem multe proiecte care încearcă reobișnuirea adulților cu lectura sau ateliere pentru cei mici, făcând din citit o călătorie plină de surprize. Deși cărții îi este greu să se lupte cu smartphone-ul, cu dependența de imagini succedate rapid și cu informații suprasintetizate, textul scris (pe hârtie sau în format digital) rămâne singura sursă care poate da un material adevărat de lucru minții noastre…
Sara Mina: Vă rog să ne prezentați câteva repere ale scenariului derulat la ediția actuală a evenimentului cultural dedicat cărții.
Cristian Gabriel Călugăru: La această ediție am încercat dezvoltarea formatului obișnuit prin prezentarea și lansarea cărților unor edituri importante din țară. În acest an invitatele speciale au fost Editura Biscara și Editura Eikon, ambele din București. Aceasta, din urmă, este binecunoscută scriitorilor tecuceni și mulți dintre aceștia și-au publicat lucrările aici. Pe viitor, odată cu dezvoltarea acestui proiect, intenționăm împărțirea Salonului pe mai multe secțiuni: literatură pentru copii, reviste literare, școlare etc, poezie, beletristică, studii diverse, toate în funcție de peisajul literar local.
Sara Mina: Spuneți-mi, vă rog, care este elementul novator al acestei ediții față de anterioarele?
Cristian Gabriel Călugăru: Faptul că am decis mutarea într-un spațiu mai mare, potrivit numărului din ce în ce mai mare al expozanților, dar care este și un spațiu mai ofertant logistic. E vorba de foaierul sălii de spectacole „Ion Petrovici”, un spațiu unde s-au mai organizat și alte evenimente literare în cursul timpului. Încercăm să cooptăm școlile din oraș la acest proiect, pentru că, deși nu e un timp în care lectura să fie o pasiune prea des întâlnită, sunt mulți elevi care studiază și creează literatură.
Sara Mina: Să nu uităm că din Ținutul Tecuciului descind nume importante ale literaturii noastre – Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Calistrat Hogaș… I-am enumerat pe cei care au avut un puternic ecou în formarea profilului meu literar și, poate nu întâmplător, în creionarea portofoliului de cărți al editurii pe care o conduc. Ținând cont de această dulce povară a trecutului, cum i-ați putea caracteriza, în câteva cuvinte potrivite, pe oamenii de litere de azi, din Ținutul Tecuciului?
Cristian Gabriel Călugăru: Deși numărul oamenilor de litere din Ținutul Tecuciului este destul de mic, acest lucru e compensat de o inteligență vie, o dorință puternică de-a învăța și de a explora noi idei și concepte, de un spirit critic și analitic extrem de ascuțit, fiind capabili să ofere perspective complexe și adânci asupra diferitelor subiecte. De asemenea, au un respect profund pentru tradițiile locale și pentru istoria orașului lor și a zonei, încorporând aceste elemente în munca lor creativă.
Sara Mina: Mărturisesc faptul că unul dintre obiectivele mele personale este acela de a sparge cumva enclavele artificial construite în jurul noțiunii de carte, pe criterii regionale. Pentru că posibilitățile mele operaționale sunt viabile doar la o scară mică, îmi doresc nespus parteneriate în acest sens, pentru a ne (re)cunoaște cu adevărat elita culturală, oriunde ar viețui și s-ar manifesta aceasta… Așadar, stimate domn, intenționați să deschideți porțile Salonului în următorii ani și scriitorilor din alte zone ale țării?
Cristian Gabriel Călugăru: Bineînțeles! Ar fi un lucru extraordinar ca participanții acestui eveniment să fie din toate părțile țării. Deocamdată, încercăm cu pași mici dar siguri câștigarea unui loc central în panoplia evenimentelor culturale locale. Cred că editurile pe care le vom invita pe viitor ne pot ajuta în răspândirea mesajului nostru de deschidere culturală dar și de păstrare a unor repere care au fost atât de respectate de înaintașii noștri, dar care, iată, acum sunt blamate și trecute la index!
Sara Mina: Când am inițiat proiectul editurii, am ales publicarea în exclusivitate a scriitorilor români contemporani. În portofoliul nostru sunt prozatori, poeți, critici literari, unii, membrii ai uniunii scriitorilor, alții, cu multiple recunoașteri la concursuri din întreaga țară și nu numai… Într-o epocă în care presiunea de promovare prin mass-media și social-media poate să pună în umbră realele criterii valorice de selecție a cărții, să susții scriitorii autohtoni de azi este un deziderat dificil. Ce părere aveți despre modul cum este promovată literatura românească actuală, în raport cu traducerile?
Cristian Gabriel Călugăru: Bineînțeles că România nu avea cum să rămână în afara curentului general. Dacă în privința studiilor de istorie, de economie, a cărților de poezie ̶ cea mai mare parte a lor având autori români, beletristica, literatura motivațională, cărțile pentru copii fac din ce în ce mai mult loc traducerilor.
Sara Mina: De câte ori am ocazia, pledez pentru latura culturală, des neglijată, a noțiunii de responsabilitate socială, mai ales în domeniul corporatist. Oare cum putem lupta împotriva tendințelor mercantile de a transforma cultura într-un exclusiv mijloc de profit material?
Cristian Gabriel Călugăru: Este important să educăm oamenii cu privire la valoarea culturală și artistică în sine, independent de profitul material. Acest lucru poate fi realizat prin programe educaționale în școli și comunități, precum și prin campanii de conștientizare publică. De asemenea, sprijinirea instituțiilor culturale poate contribui la menținerea accesului la cultură și arte fără influența predominantă a profitului. Participarea cât mai deasă la evenimente culturale, achiziționarea de opere de artă și de alte produse culturale, în mod responsabil, poate reduce dependența de marile corporații și de comercializarea excesivă.
Sara Mina: În acord cu vremurile, dar și cu dorința mea de-a face cartea accesibilă, am inițiat în 2020, de Ziua Limbii Române, un program gratuit pentru autori și cititori, numit Biblioteca Virtuală. Pe site-ul editurii se regăsesc volume în format digital disponibile tuturor. Autorii acestor cărți sunt dintre cei cu spirit novator, dar care nu renunță, totuși, la ideea volumului tipărit. Ce părere aveți, mai poate fi cartea în format letric un real mijloc de perpetuare a culturii, un artefact viabil… într-o epocă în care mai toți ochii sunt îndreptați spre inteligența artificială, revoluțiile industriale 4.0 (actuală) și 5.0 (de mâine), către… Metavers?
Cristian Gabriel Călugăru: O, cum să nu! Rolul cărții tipărite nu poate fi luat de niciun ecran, oricâte mii de nuanțe ar conține. Deficiţele de atenţie şi de concentrare, slăbirea capacităţilor cognitive, a puterii de judecată şi a motivaţiei sunt efecte ale noii modernități și sunt observabile, mai ales, de la copiii de vârstă școlară, până la tinerii studenți. Ar fi o greșeală să ne lăsăm cuprinși de aceste nisipuri mișcătoare, doar pentru argumentul comodității!
Sara Mina: Foarte atractiv numele ales pentru această sărbătoare a cărții… „LIBRIS”! Dacă ar fi ca toate volumele prezentate la Salon să poarte o vinietă, ce deviză ați alege să întruchipeze?
Cristian Gabriel Călugăru: Aș alege tot deviza Casei de Cultură: „Cultura bucuriei” – e sinteza activităților noastre din ultimul timp, e felul în care am trecut peste toate obstacolele, pășind degajați peste probleme și neajunsuri, pentru că nu încrâncenarea și autosuficiența intelectuală pot construi cât mai trainic. Ne adresăm unor categorii de public atât de diverse încât nu putem să ni Ie apropiem decât în acest fel, primindu-i cu bucurie, pentru că avem multe de împărtășit comunității!
Sara Mina: Timpul zboară pe negândite. Orice obiectiv are nevoie de un strop de vizionarism, dar și de o asiduă muncă de prevenire a riscului de a nu ajunge acolo unde ne dorim!
Cum credeți, așadar, că va arăta Salonul de carte „LIBRIS” la ediția cu nr. 10?
Cristian Gabriel Călugăru: Permiteți-mi să visez! Va fi plin de standuri și de vizitatori tineri, în paralel desfășurându-se și un târg de carte, iar pe scena de alături vor fi piese de teatru, în fiecare seară, susținute de liceenii entuziaști din oraș.
Sara Mina: Și muzică, evident… desăvârșind o atmosferă înălțătoare! Iată, stimate domn, un alt punct de intersecție al modului nostru de a gândi! Sinergia artelor, reîntoarcerea la Homo Universalis, îndemnul către acumulări integratoare de cunoștințe din varii domenii… toate acestea, pe fondul sporirii inteligenței emoționale, ne vor face mai buni, pregătiți să transcendem aparentele limite înconjurătoare…
*
Reiterez mulțumirile mele către domnul Cristian Gabriel Călugăru, managerul Casei de Cultură din Tecuci, făcându-mi mie însămi o promisiune, aceea de-a rămâne alături de oamenii cu viziune, care configurează și dau viață proiectelor de responsabilizare culturală a noastră, a tuturor…
Sara Mina