◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.02.2024

Cei mai mari savanți din zeci de țări lucrează pentru obținerea energiei nelimitate

În inima Franței, în regiunea Provence, unele dintre cele mai strălucite minți științifice de pe planetă pregătesc scena pentru ceea ce se numește cel mai mare și mai ambițios experiment științific din lume: obținerea energiei nelimitate.

Sarcina este să se demonstreze fezabilitatea valorificării fuziunii nucleare – aceeași reacție care alimentează Soarele și stelele noastre – la scară industrială.

Descoperirea și implementarea ar reprezenta o piatră de hotar pentru viitorul energiei curate, spun oamenii de știință

Pentru a face acest lucru, cea mai mare cameră de izolare magnetică din lume, sau tokamak, este în construcție în sudul Franței, pentru a genera energie netă, potrivit euronews.com.

Acordul privind proiectul International Thermonuclear Experimental Reactor (ITER) a fost semnat oficial în 2006 de SUA, UE, Rusia, China, India și Coreea de Sud, la Palatul Elysée din Paris. În prezent, mai mult de 30 de țări colaborează la efortul de a construi dispozitivul experimental, proiectat să cântărească 23.000 de tone și să reziste la temperaturi de până la 150 de milioane de grade Celsius.

Fuziunea nucleară este procesul prin care două nuclee atomice ușoare fuzionează pentru a forma unul mai greu, generând o eliberare masivă de energie. În cazul Soarelui, atomii de hidrogen din nucleul său sunt fuzionați împreună prin cantitatea mare de presiune gravitațională. Între timp, aici, pe Pământ, proiectul ITER este axat fuziunea cu izolare magnetică. În tokamak, particulele încărcate sunt limitate de un câmp magnetic, cu excepția neutronilor foarte energici care scapă și lovesc peretele camerei, își transferă căldura și, prin urmare, încălzesc apa care curge în spatele peretelui. Teoretic, energia ar fi valorificată de aburul rezultat, care conduce o turbină.

Centralele nucleare există încă din anii 1950, exploatând o reacție de fisiune, prin care atomul este împărțit într-un reactor, eliberând o cantitate masivă de energie în acest proces. Fisiunea are avantajul clar de a fi deja metoda consacrată și testată, cu peste 400 de reactoare nucleare de fisiune în funcțiune în întreaga lume. Dar, în timp ce dezastrele nucleare au fost o întâmplare rară în istorie, prăbușirea catastrofală a reactorului 4 de la Cernobîl, din aprilie 1986, este o reamintire puternică că acestea nu sunt niciodată complet lipsite de riscuri. Mai mult, reactoarele de fisiune trebuie, de asemenea, să se confrunte cu gestionarea în siguranță a unor cantități mari de deșeuri radioactive, care sunt de obicei îngropate adânc în subteran, în depozitele geologice. În schimb, ITER observă că o instalație de fuziune de o scară similară ar genera energie dintr-o cantitate mult mai mică de aporturi chimice – doar câteva grame de hidrogen.

Cronologia inițială pentru proiectul ITER a stabilit 2025 ca dată pentru prima plasmă, cu punerea în funcțiune completă a sistemului pentru 2035. Dar eșecurile componentelor și întârzierile legate de COVID-19 au dus la o schimbare a calendarului pentru punerea în funcțiune a sistemului și la un buget în creștere pe măsură.

Costul estimat inițial pentru proiect a fost de 5 miliarde de euro, dar a crescut la peste 20 miliarde de euro. (redacția UZPR)

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *