◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.05.2024

Zilele Porților Deschise, la Banca Națională
a României

În zilele de joi, 18 aprilie, și vineri, 19 aprilie 2024, Banca Națională a României organizează vizite pentru public în cadrul unor tururi ghidate de aproximativ 30 de minute, fără programare prealabilă, în intervalul 11:00-19:00 (ultima oră de intrare fiind 18:00), în grupuri de maximum 20 de persoane.

Evenimentul Zilele Porților Deschise a fost lansat în 2019, contribuind la cunoașterea istoriei, contribuției și rolului băncii centrale a României în dezvoltarea țării noastre.

În aceste zile publicul are acces la spațiile Palatului Vechi al băncii din strada Lipscani nr. 25, putând vedea prețioase exponate,  inclusiv la sala Consiliului de Administrație și vechiul Cabinet al Guvernatorului. Cu acest prilej, sunt prezentate informații despre istoria BNR, putându-se vizita și expoziția temporară dedicată aniversării bicentenarului nașterii eroului ardelean Avram Iancu (1824-2024), ba chiar putând atinge un lingou din aur.

Banca Națională a României își desfășoară activitatea la nivel central, în București, în două palate, clădiri ce sunt incluse în lista monumentelor istorice. Palatul Vechi al Băncii Naționale, prima clădire bancară importantă a Bucureștiului, are o frumusețe arhitecturală de o calitate deosebită, precum și spații ample, fastuoase, decorate artistic. Aici este amenajat în prezent Muzeul Băncii Naționale a României, fiind locul unde se poate vedea și expoziția „Istoria leului”, scopul ei fiind cunoașterea istoriei noastre bănești și de evocare a rolului băncii în susținerea monedei naționale. Muzeul are ca element central fosta sală a ghișeelor, cunoscută astăzi ca Sala de Marmură, spațiul cu cele mai mare dimensiuni ale clădirii, cu o acustică deosebită.

Leul a devenit moneda națională a României prin „Legea pentru înființarea unui nou sistem monetar și pentru fabricarea monedelor naționale”, adoptată în anul 1867. De unde provine denumirea de Leu? Spre sfârșitul secolului al XV-lea, monede mari din argint, numite taleri, s-au impus în toată Europa într-o mare diversitate tipologică. În Provinciile Unite din Țările de Jos, începând cu anul 1575, au fost bătuți taleri care aveau pe avers un leu rampant (ridicat pe labele din spate). Din acest motiv au devenit cunoscuți sub numele de taleri-leu (Leeuwendaalder-ul sau leul). Moneda olandeză a ajuns în cantități foarte mari în Imperiul Otoman, de unde talerii-leu au pătruns spre sfârșitul secolului al XVI-lea și în Țările Române, cu denumirea simplificată – leu.  Se știe că în secolul al XVII-lea, mai ales în timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), talerul-leu a devenit cea mai frecventă monedă de argint cu valoare ridicată, nu numai în Țările Române, ci și în întreaga Peninsulă Balcanică. Pe la mijlocul sec. al XVIII-lea încetează emiterea talerului-leu. Cum poporul are mereu dreptate iar populația noastră în acele timpuri își identifica noțiunea de leu cu aceea de ban (monedă), se întâmplă ca leul să ajungă, în Moldova și Țara Românească, unitate de cont, împărțită în 40 de parale.

În fastuoasa Sală a Consiliului de Administrație, cu mobilier comandat la Paris, realizat în stil Ludovic al XVI-lea, încăperea băncii cea mai frumos decorată, intrarea este flancată de tablouri de mari dimensiuni: compoziția lui Nicolae Grigorescu din anul 1894, „Rodica – la secerat”, și pictura cu tema marină, datată 1894, semnată de Eugen Voinescu.

Expoziția temporară, „Avram Iancu – omul, eroul, legenda”, dedicată celebrării bicentenarului nașterii eroului ardelean, este realizată în parteneriat cu Muzeul Național Militar „Regele Ferdinand I”, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga din Cluj-Napoca și Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale ale României. Se reunesc pentru prima oară o serie de obiecte personale și documente, având ca scop rememorarea vieții și personalității marelui revoluționar pașoptist. Vizitatorii pot vedea expuse în acest spațiu, până pe 17 mai 2024,  documente olografe ale eroului, alături de sarică, o lampă, chimirul, pipa, trei fluiere, toiagul și un fier de lance, obiecte ce i-au aparținut lui Avram Iancu. Veți putea vedea pictura „Avram Iancu” (datată 1885) a lui Mișu Popp,  scrisoarea lui Avram Iancu către împăratul Franz Iosif prin care solicită ajutor bănesc (mar.1867), scrisoarea lui Avram Iancu către Iosif Roman (mai 1856), documentul cu învoiala între Avram Iancu și I.Ganea pentru folosirea moșiei din Ponorel (mai 1862), biletul de liberă trecere emis în numele lui Avram Iancu către Ioan Lemeni pentru a putea merge la Zlatna (nov.1848), scrisoarea lui I.Sterca-Șuluțiu către Avram Iancu cuprinzănd informații despre armata generalului Bem și aprovizionarea cetelor de moți (feb.1849) ș.a. Această expoziție are loc cu ocazia lansării de către Banca Națională a României a monedelor de colecție dedicate împlinirii a 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu.

În secțiunea dedicată aurului, muzeul oferă vizitatorilor informații inedite despre aur, cu posibilitatea vizionării de monede și lingouri de aur. Știați că întreaga cantitate de aur extrasă de omenire (peste 174.000 tone) ar încăpea într-un cub cu latura de 21 metri, în timp ce zăcămintele neexploatate sunt estimate la 52.000 tone?  

La finalul turului este permis să atingi cu mâna un lingou de aur.

 

Tanța Tănăsescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *