Sub genericul „Noi suntem Presa Culturală”, vineri, 15 martie a.c., a avut loc, la Muzeul Național al Literaturii Române, din București, prima manifestare publică a Filialei Presa Culturală, de după alegerile din februarie. Cu acest prilej, au fost prezentate pentru prima dată publicului două antologii de texte cu caracter cultural-publicistic, apărute inițial în Revista „Astralis”, unul al jurnalistei și scriitoarei Camelia Pantazi Tudor, „Magia aventurii Astralis”, și, respectiv, „Specific și diversitate. Lecturi filosofice”, de criticul și jurnalistul cultural Marian Nencescu, redactorul-șef și, respectiv, editorul-coordonator al cunoscutei publicații bucureștene, ce a împlinit în luna decembrie, anul trecut, 5 ani de apariție neîntreruptă (și 3 ani de când apare sub egida UZPR). Semnificativă a fost, cu acest prilej, și prezența masivă a majorității membrilor din București ai celor trei redacții afiliate, respectiv „Astralis”, „Eminesciana” și „Convorbiri literar-artistice”, dar și a numeroși confrați, scriitori și publiciști de notorietate, care au ținut să susțină chiar și prin această demonstrație de solidaritate profesională adeziunea la principiile culturale și etico-profesionale susținute deschis de noua echipă de conducere a Filialei (în fapt, o echipă managerială ușor extinsă, în acord și cu creșterea semnificativă a numărului de membri).
Despre cărți, despre actul publicistic de calitate promovat cu consecvență de echipa de conducere a „Astralis”, au vorbit critici și jurnaliști cunoscuți, colaboratori ai revistei, dar și voci autorizate ale media actuală, gazetarul Șerban Cionoff, sociologul și profesorul Mihai Milca, ambii membri în conducerea UZPR, dar și criticii Ana Dobre și Lucian Gruia, de la Uniunea Scriitorilor din România. În fapt, având în vedere anvergura intelectuală a celor două lucrări, rod al muncii consecvente, programatice, din ultimii 5 ani, în slujba unei idei generoase: promovarea cu consecvență, în spațiul public, a valorilor spirituale românești, a actului cultural de calitate, în ansamblul lui, prin cronici și comentarii diverse: portrete, reportaje culturale, însemnări și editoriale, cele două lucrări se înscriu în ceea ce s-ar numi „Programul” estetic al Filialei: Cultură fără compromisuri și fără discriminare. Dacă volumul Cameliei Pantazi Tudor are mai degrabă un caracter compozit, dată fiind și varietatea și previzibilitatea unor manifestări ciclice din spațiul cultural actual, cartea lui Marian Nencescu se prezintă ca un veritabil studiu de caz, analizând starea filosofiei românești, azi și în perspectiva viitorului. Văzute, în ansambu, ca un fenomen identitar contemporan, textele celor două cărți alcătuiesc un veritabil compendiu de cultură vie, un model de abordare pragmatică și obiectivă a fenomenului cultural, ca un ansamblu activ și coerent al vieții publice actuale. Spre lauda lor, cei doi autori au oferit cu acest prilej și un bun exemplu de colaborare culturală deschisă, agreabilă și utilă, într-un moment social și profesional de răscruce pentru breasla jurnaliștilor, excluzând din comentariile lor orice îndoială sau suspiciune, orice neajuns, care ar putea umbri munca laborioasă a confraților, dând cu acest prilej și un exemplu de deontologie gazetărească, de bune practici într-un domeniu atât de expus și de fragil, cum este Presa culturală, în cazul de față.
Dincolo însă de aceste aspecte ce țin de conținutul propriu-zis al cărților prezentate la Muzeul Național al Literaturii Române, de mesajul lor profesional și cultural, respectiv de conținutul publicațiilor care au aderat la aceste principii generoase ale UZPR, cei doi amfitrioni și co-organizatori ai manifestării, respectiv Camelia Pantazi Tudor și Marian Nencescu i-au invitat să susțină un consistent program cultural pe actorii Magda Băcescu și Ștefan Apostul, ambii membri ai Filialei Presa Culturală, dar și pe tinerii interpreți Teodora Chircă, Darius Dragoș și Cotim Țintă, veritabile speranțe ale muzicii clasice românești. Dacă recitalul, cu totul original, al soților Magda Băcescu și Ștefan
Apostol s-a bazat pe selecțiuni din creația lirică a poetelor Ana Blandiana și, respectiv, Flori Cristea, practic o promovare surpriză pentru mai tânăra poetă ce a surprins lumea literară cu două volume de excepție, „Ca o poveste de Șeherezadă”, Editura Anamarol, 2019 și „Cercul cu cercei de lună”, Editura Betta, același an ( „O fotografie a sufletului feminin, cu lumină în ochi și parfum de liliac”, după cum scria, la debut, cronicarul literar al publicației „Linia Întăi”, jurnalistul Dumitru Sîrghie), microrecitalul de lieduri a stârnit efectiv ropote de aplauze, piese precum „Bonjour”, de George Enescu, „Le berceaux ”, de Gabriel Fauré , „Gornistul”, de Paul Constantinescu, „Bagă, Doamne, luna-n nori”, de Tiberiu Brediceanu, precum și două cunoscute lieduri de Beethoven și Robert Schumann, în interpretarea lui Darius Dragoș, fiind primite cu entuziasm de publicul dornic de muzică bună. Este încă o dovadă că poezia și muzica fac casă bună cu publicistica de calitate, că un suflu nou, de mare rafinament artistic animă pe reprezentații presei culturale de la noi.
În speranța că astfel de manifestări se vor repeta cât de curând, așteptăm noi reacții față de conținutul celor două cărți propuse în premieră de Revista „Astralis” și de forul de specialitate din UZPR.
Cleopatra Luca / membru al UZPR – Filiala Presa Culturală