O mare parte din informațiile pe care le consumăm sunt furnizate algoritmic de computere, sub formă de postări pe rețelele sociale, clipuri video și alte forme scurte de media. Când ceva devine „viral”, oamenii înregistrează un „like” sau un comentariu și apoi îl transmit altora fără să se gândească prea mult, similar unui virus biologic. În scurt timp, segmente întregi ale populației sunt potențial „infectate” de dezinformare. Deși nu este întotdeauna intenționată, dezinformarea este o problemă reală în societatea actuală. În același timp, trăim într-o lume plină de date – organizațiile și guvernele captează date, furnizorii medicali păstrează date despre îngrijirea pacienților, companiile de asigurări păstrează date despre daune, magazinele păstrează date despre tranzacțiile de vânzare, băncile și agențiile de credit utilizează datele pentru a evalua riscul și a contabiliza tranzacțiile financiare. Preferințele personale ale tuturor sunt notate și captate de rețelele sociale, de posturile în flux și de serviciile video. Datele sunt peste tot și despre orice. Iar jurnalismul are locul său distinct în tot acest tablou.
Dimensiune cantitativă pentru articole
O sursă originală de date de calitate are potențialul de a oferi un adevăr incontestabil, nefiltrat. Cei mai mulți dintre noi ne bazăm pe forme tradiționale de informații de știri în care un autor uman (sau AI) încearcă să rezume, să explice sau să detalieze ceva despre care presupunem că a început ca fapt dintr-o sursă de date originală. Jurnalismul convențional se bazează adesea pe interviuri, observație și analiză calitativă. Acest lucru este foarte util atunci când este făcut corect. Dar nu este întotdeauna ușor sau simplu să se obțină informații din datele brute, cu atât mai mult cu cât informația este, paradoxal, și tot mai „secretizată”. În acest context, jurnalismul de date, domeniu relativ nou, inversează procesul de scriere a povestirii pentru a începe cu datele și nu cu comentariul uman asupra acestora; adaugă o dimensiune cantitativă poveștilor, cercetării și investigațiilor. Potrivit thecitizen.com, deși termenul este nou, conceptul nu este. Jurnalismul de date a fost inspirat de rapoartele de investigație bazate pe solicitări de înregistrări deschise, procese verbale de întâlnire, stenograme, diagrame de date, bugete și alte forme de date. Mai exact, jurnalismul de date se preocupă în principal de date numerice, deoarece numerele tind să fie mai puțin nuanțate și mai obiective decât cuvintele.
Îmbunătățește relatarea și redactarea știrilor
Ce este jurnalismul de date? O definiție academică acceptată sugerează că practica jurnalismului de date este „o modalitate de a îmbunătăți relatarea și redactarea știrilor prin utilizarea și examinarea statisticilor, pentru a oferi o perspectivă mai profundă a unei știri și pentru a evidenția datele relevante. O tendință în era digitală a jurnalismului a fost diseminarea informațiilor către public prin conținut online interactiv prin instrumente de vizualizare a datelor, cum ar fi tabele, grafice, hărți, infografice, microsite-uri și lumi vizuale. Practic, jurnalismul de date este utilizarea tehnologiei computerizate, a statisticilor și a vizualizărilor de date pentru a ajuta povestea cu argument imbatabile. În timp ce jurnalismul tradițional poate include un grafic sau o diagramă, jurnalismul de date face ca aceasta să fie o caracteristică centrală. Jurnalistul de date Mirko Lorenz, spune că „jurnalismul bazat pe date este în primul rând un flux de lucru care constă din următoarele elemente: săpat adânc în date prin curățarea și structurarea acestora; filtrarea pentru informații specifice; vizualizarea și realizarea unei povești”. Această abordare a raportării se bazează pe trei activități: accesarea unei surse de date de calitate, analiza (numită „interogare”) a datelor pentru a le înțelege și vizualizarea datelor într-un format grafic care spune o poveste. Exemple de vizualizări de date includ infografice, liste de baze de date, hărți îmbogățite cu date (cum ar fi Google Maps), tablouri de bord, grafice interactive, diagrame și chiar explorări în realitate virtuală 3D. Jurnalismul de date tinde să se bazeze mai puțin pe cuvinte și mai mult pe imagini bazate pe surse de date originale.
Publicul cere argumente
Jurnalismul de date are multe avantaje. Vizualizările de date bazate pe surse originale tind să fie mai puțin susceptibile la părtinire personală, povestirea vizuală permite cititorului să exploreze informațiile într-un mod mai profund și mai semnificativ decât media tradițională bazată pe cuvinte, există abilitatea de a vedea și de a explora datele, ceea ce antrenează publicul în articol. De asemenea, datele prezentate într-un format interactiv încurajează cititorii să exploreze ei înșiși informațiile, ceea ce duce la o mai bună înțelegere. În loc să i se spună ce să gândească, cititorul trebuie să-și folosească propriul creier pentru a trage concluzii. Nu în ultimul rând, jurnalismul de date înseamnă descoperirea de noi perspective. Toate aceste atuuri au ajuns să predomine în ecuația globală a profesiei, cele mai recente studii stabilind că publicul este tot mai decis să consume știri argumentate, cu date, fără părtiniri și opinii personale ale jurnaliștilor, chiar dacă jurnalismul de date este o manieră mai complexă de a practica profesia. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com