Dacă 2022 a fost un an al incertitudinii, 2023 a fost anul inegalităților. Pentru țările care speră să revină de la pierderile devastatoare provocate de pandemia de COVID-19, bătălia a fost înrăutățită de amenințările agravate ale schimbărilor climatice, fragilității, conflictelor și violenței sau insecurității alimentare, pentru a numi numai câteva fenomene economice care au făcut ca economiile generale să se redreseze doar parțial sau de loc (https://www.worldbank.org/en/news/feature/2023/12/18/2023-in-nine-charts-a-growing-inequality): la fel ca în majoritatea crizelor, cele mai sărace țări din lume sunt cele mai afectate. Multe dintre aceste țări, deja aflate în dificultate de îndatorare, se simt și mai presate pentru resurse. Munca online este un aspect vital al pieței muncii și o sursă de venit, dar numai pentru cei care o pot accesa. Și să nu uităm de criza refugiaților de astăzi. Politici de migrație mai bune nu pot contribui doar la atenuarea crizei, ci, pot contribui și la stimularea creșterii economice și a prosperității.
Aceste policrize au complicat calea spre dezvoltare a țărilor sărace. Modul în care Banca Mondială răspunde și gestionează amenințările noi și existente este din ce în ce mai critic. Reuniunile anuale din 2023 ale Grupului Băncii Mondiale-FMI au reprezentat un punct de cotitură pentru Grupul Băncii Mondiale (GBM) în special, iar președintele GBM, Ajay Banga, a dezvăluit noua misiune și viziune pentru organizație: aceea de a crea o lume fără sărăcie pe o planetă locuibilă.
Intrat în Noul An 2024, GBM se concentrează asupra noii sale misiuni și are o viziune asupra modului în care poate aborda cel mai bine preocupările cu care se confruntă oamenii, planeta, sectoarele digital și de infrastructură. Iată cum a abordat GBM în 2023 unele dintre cele mai presante evoluții, preocupări și priorități ale oamenilor planetei:
Sărăcia
În timp ce sărăcia extremă în țările cu venituri medii a scăzut, sărăcia în țările cele mai sărace și în țările afectate de fragilitate, conflict sau violență este mai gravă decât înainte de pandemie. Persistența sărăciei în aceste țări face ca alte obiective cheie pentru dezvoltarea globală să fie mult mai greu de atins. Aproape 700 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc astăzi în sărăcie extremă, ceea ce înseamnă că trăiesc cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi. Între 2010 și 2019, acest număr era mai mic cu 40%.
Deși s-au făcut pași în reducerea sărăciei la nivel global, acele câștiguri obținute cu greu s-au confruntat cu un regres uriaș odată cu pandemia COVID-19, care a adus cu ea nu doar pierderi de vieți și devastare, ci, șocuri și crize care semnifică trei ani de progres pierdut în reducerea sărăciei.
Tendințe similare pot fi observate și pentru persoanele care trăiesc cu mai puțin de 3,65 dolari pe zi, dar și pentru cei care trăiesc sub 6,85 dolari pe zi; de fapt, după 2019, numărul persoanelor care trăiesc cu 6,85 dolari pe zi a crescut ușor.
Datori a
Raportul anual al Băncii Mondiale privind Datoria Internațională (International Debt Report, pe scurt IDR), a împlinit în 2023, 50 de ani de când este elaborat (mai întâi cu denumirea International Debt Statistics, IDS), fiind cea mai cuprinzătoare și transparentă sursă de date și analize privind datoria externă pentru cele 121 de țări cu venituri mici și medii care tansmit date la Sistemul de Raportare a Datoriei la Banca Mondială (DRS).
IDR, elaborat în 2022 a evidențiat riscuri în creștere legate de datoria pentru toate economiile în curs de dezvoltare – atât economiile cu venituri mici, cât și cele cu venituri medii – dar, tensiunea se intensifica pentru țările cele mai sărace din lume, care au fost presate de creșterea plăților pentru serviciul datoriei. Presiunea continuă și în 2024.
Conform IDR din 2023, țările în curs de dezvoltare au cheltuit o sumă record de 443,5 miliarde de dolari pentru a-și deservi datoria publică externă și garantată public. Cele mai sărace țări eligibile să se împrumute de la Asociația Internațională de Dezvoltare (IDA) a Băncii Mondiale au plătit un record de 88,9 miliarde de dolari în serviciul datoriei, costurile în 2022, fiind cu 4,8% mai mult decât în 2021. Țările cele mai sărace din lume se confruntă cu riscul crizei datoriilor pe măsură ce costurile îndatorării cresc. Creșterea costurilor a deplasat resursele limitate de la nevoi critice precum sănătatea, educația și mediul.
Perspective economice globale
Ediția din ianuarie 2023 a raportului Global Economic Prospects a evidențiat cum creșterea globală a încetinit brusc în fața ratelor dobânzilor mai mari, a investițiilor reduse și a perturbărilor cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Economia globală a fost estimată să crească cu 1,7% în 2023 și 2,7% în 2024, scăderea creșterii estimate urmând să fie larg răspândită. Previziunile pentru 2023 au fost revizuite în jos pentru 95% din economiile avansate și pentru aproape 70% din economiile cu piețe emergente și în curs de dezvoltare.
Perspectivele economice pentru economiile în curs de dezvoltare s-au întunecat în 2023. Anii 2020-2023 s-au dovedit a fi printre cei mai slabi economic din ultimele trei decenii. Pe măsură ce anul 2024 se deschide, lumea se află la jumătatea a ceea ce trebuia să fie un deceniu critic pentru dezvoltare.
Emilian M. Dobrescu