◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024

Academia franceză trage semnalul de alarmă: „Limba franceză suferă de o anglicizare cotropitoare”

Într-un raport citat de ziarul Le Figaro, Academia franceză trage un semnal de alarmă legat de ponderea tot mai mare pe care o iau cuvintele sau expresiile franceze cu influenţă sau amestecate cu limba engleză. „Franglais”, barbarism format din cuvintele „français” şi „anglais”, este folosit de francezi pentru a descrie termenii sau expresiile în care influenţa englezei este predominantă.

În urmă cu un an, Academia franceză – instituţia însărcinată să definească limba franceză elaborând dicţionarul acesteia – a constituit o comisie care să studieze comunicarea instituţională practicată în Franţa ultimilor 15 ani. Raportul acestei comisii numără 30 de pagini şi a fost făcut public. Concluziile raportorilor sunt fără drept de apel: „Limba franceză suferă de o anglicizare cotropitoare iar riscurile sunt multiple. În primul rând, o destructurare a gramaticii şi o pierdere a reperelor pentru marele public. Consecinţele sunt nefaste, mai exact se poate produce o fractură socială dublată de o fractură generaţională”.

Academicienii notează că anglicismele se trag de cele mai multe ori nu dintr-o engleză literară, de nivel înalt, ci dintr-o limbă de proastă calitate, astfel încât sensul şi funcţia cuvintelor respective sunt alterate. Sintaxa este dată peste cap, prepoziţiile dispar, iar articolele sunt suprimate. O mare parte din aceste anglicisme nu are nicio regulă sau coerenţă ortografică. Acest lucru are „consecinţe destul de grave asupra sintaxei şi chiar a structurii limbii franceze”, adaugă cei numiți „Nemuritorii” (membrii Academiei Franței).

Exemplele găsite de autorii raportului în instituţiile sau societăţile franceze sunt numeroase. Astfel, Air France face parte din alianţa companiilor aeriene botezată „Skyteam”, poşta franceză propune clienţilor săi o „pickup station”, iar magazinele Fnac organizează „French Days”. Ministerul francez de Externe este şi el criticat, întrucât organizează an de an „Goût de France/Good France”, eveniment menit să promoveze gastronomia franceză. Universitatea Cergy-Pontoise din periferia Parisului s-a rebotezat „CY” care în engleză dă „see why” în timp ce oraşul Maubeuge din nordul Franţei se defineşte ca fiind un „creative city”. Un lanţ de pizzerii are drept slogan „Made for sharing”, în timp ce constructorul de automobile Peugeot se laudă cu „unboring the future”.

Un sondaj recent de opinie arată că două treimi din francezi îşi doresc o lege care să garanteze folosirea limbii franceze în societate. Practic, jumătate din francezi se declară agasaţi sau ostili mesajelor publicitare care conţin cuvinte în engleză. În fine, o treime dintre francezi estimează că utilizarea englezei în publicitate jenează la înţelegerea mesajelor.

Pe de altă parte, raportorii Academiei franceze sunt de acord că limba franceză trebuie să evolueze şi să se îmbogăţească în urma contactului cu alte limbi – nimeni nu mai repune în discuţie cuvinte precum „week-end”, „babyfoot” sau „rock’n’roll”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *