◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.02.2024

Artă și valoare în culoare la Complexul Muzeal Arad

În contextul lunii ianuarie, „Luna Marilor Clasici”, expoziția de o certă importanță, intitulată „Diversitate și unitate în costumul popular românesc” și organizată de Complexul Muzeal Arad în colaborare cu Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, a fost vernisată în amiaza acestei zile la Sala Clio din cadrul Complexului Muzeal Arad. Acest prim proiect cultural comun din anul 2024, ce are un caracter itinerant.

După cum afirma managerul Complexului Muzeal Arad, dr. Sorin Bulboacă, „Expoziția este dedicată marilor cărturari ai literaturii române, Mihai Eminescu și Ioan Slavici, care au avut preocupări în valorificarea și culegerea de folclor din zone diferite de exprimare. Este important ca tinerii să cunoască istoria adevărată, dezvăluită și prin exponatele prezentate astăzi”.

La Sala Clio se poate admira o explozie și o varietate de costume populare cu proveniență din Zona Văii Mureșului, zona Birchiș, dar și din Banatul de câmpie (județul Arad), precum și din Banatul de munte. Piesele expuse au fost prezentate de curatorii muzeograf dr. Gabriel Hălmăgean, din partea muzeului arădean și de muzeograf Ana Șoșoi, din partea muzeului bănățean.

Au susținut alocuțiuni dr. Doru Sinaci, subprefectul jud. Arad, Ionel Bulbuc, vicepreședintele Consiliului Județean Arad, Diana Țârdea, managerul Muzeului din Caransebeș, și Bogdan Blaga, directorul general adjunct al Complexului Muzeal Arad. Discuția a fost moderată de managerul Complexului Muzeal Arad, dr. Sorin Bulboacă. A fost prezent un numeros și avizat public format din cercetători și pasionați de aceste piese rare de vestimentație, pe cale de dispariție, reprezentanți ai Complexului Muzeal Arad, curatori și elevi premiați la diferite concursuri școlare de la Colegiul Național Moise Nicoară (însoțiți de profesor dr. Diana Șimonca Oprița).

Desprindem câteva idei din discursurile notabilităților: subprefectul dr. Doru Sinaci: „Astăzi asistăm la o reconfigurare a spațiului etnografic din două zone geografice diferite. Prin activitatea culturală, se dovedește că Aradul este capitala regiunii Banat-Crișana”. Ionel Bulbuc, vicepreședintele Consiliului Județean Arad: „Ceea ce se poate admira la această expoziție este țesătura dintre clasic și modern, care încântă privirea. Un proiect cultural ce îmbină vechiul și noul”.

La evenimentul organizat de Complexul Muzeal Arad au fost invitați elevii Colegiului Național „Moise Nicoară” Arad de clasa a 8-a, a 9-a și a 11-a (profesor coordonator dr. Diana Șimonca-Oprița), participanți și premiați la numeroase concursuri pe teme de etnografie și folclor.

De bună seamă valoarea autenticului brodat pe piese și obiecte de podoabă sau de înfrumusețare nu va pieri, atâta vreme cât mai avem meșteșugari și păstrători care știu să mânuiască acul sau războiul de țesut. Ineditul zilei a fost prezența unui adevărat rapsod veritabil din Șicula, doamna Maria Bun, o păstrătoare de comori. Cu acest prilej, a fost lansat filmul documentar „Țesătoarea Maria Bun din Șicula”. Maria Bun a vorbit publicului despre pasiunea cu care continuă să lucreze la aproape 80 de ani, la războiul de țesut, altădată o piesă nelipsită din gospodăria țărănească: „Am învățat de la mama, de la bunica. M-am uitat la ele cum au lucrat, azi am văzut, mâine am văzut și m-am apucat să fac și eu. Din păcate azi nu mai are cine să lucreze. Mie mi-s dragi, le avem dacă le păstrăm. Cămeșile sunt căutate. Ar fi bine să învețe și alții, că e o meserie bună… nu numai telefonul, cartea… La țară nu ai timp să te plictisești. Lucrăm cu ce culori vrem, cu ce culori ne plac, cu ce culori se potrivesc. Eu nu mai port cu roșu, că nu mi se șade, că îs bătrână rău… azi-mâine am 80 de ani”.

Cu adevărat, la Arad și la Caransebeș, emulația și spiritul legăturilor care nu pier au fost dovada împletirii artei etnografice cu moștenirea și priceperea exprimării (prin meșteșug) a valențelor și virtuților ca exponente ale uneia dintre cele mai vechi îndeletniciri ale poporului român: a merge cu coselele (nu este mai puțin adevărat că sumanele, spăcelele, costumele, prin valoarea anilor de peste o sută, dau perpetuare și nemurire acestor îndeletniciri).

În concluzie, s-a dovedit și astăzi că frumosul oglindește autenticul și nu lasă loc pentru ceea ce evităm să ne obișnuim să ne placă: kitsch-ul.

 

Au consemnat

Florica R. CÂNDEA membru UZPR, Filiala „Ioan Slavici” Arad

Gabriela Adina MARCO, doctor în istorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *