Oficialii de stat care cer cenzură, funcționarii de partid care folosesc abuziv radiodifuzorii publici pentru propaganda lor și miliardarii care cumpără mass-media pentru a-și propaga propriile interese politice… Ceea ce era cunoscut doar în Ungaria se răspândește în toată Europa.
„O situație disperată”
Declinul libertății și pluralismului presei a fost documentat de ani de zile de Centrul pentru Libertatea presei de la Universitatea Europeană din Florența, un proiect finanțat de UE. Există acum „un nivel alarmant de risc pentru pluralismul mass-media în toate țările europene”, au scris cercetătorii în raportul lor anual. „Acest lucru pune Europa într-o situație disperată”, spune Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei pentru valori și transparență. Dovezile în sprijinul acestor afirmații sunt mai multe și mai extinse decât și-ar dori orice susținător al unei democrații care să funcționeze.
Oricare jurnalist care relatează critic despre guvernul Greciei este cenzurat, spune jurnalista Sofia Mandilara, reporter la agenția de presă elenă Amna. Recent, editorii agenției au tăiat citate de la doi judecători de la Curtea Supremă care au vorbit împotriva unui proiect de lege guvernamental; reporterii acestui stat care era până nu demult un fanion al presei libere au ajuns tot mai des să se autocenzureze. Consecințele sunt dramatice, deoarece o mare parte din mass-media din Grecia se bazează pe Amna pentru știri, iar cei care au rămas pentru a umple golul în reportajele critice sunt tot mai puițini. Scandalul „Greek Watergate”, care a dezvăluit anul trecut că autoritățile au folosit programe spion pentru a viza jurnaliştii, a fost dezvăluit de micile instituţii independente precum Reporters United şi Inside Story şi a fost ignorat timp de luni de zile de ziarele şi posturile TV.
Relatările positive despre guvern predomină la Rai
O situație similară există și la postul de stat italian, Rai. Cu peste 10.000 de angajați, acesta joacă un rol major în formarea opiniei publice. Dar este din ce în ce mai mult sub influența guvernului Italiei. Imediat după preluarea mandatului, în 2022, premierul Giorgia Meloni a ocupat toate funcțiile de conducere ale radiodifuzorului cu adepții săi. Nu este mai puțin adevărat că și cele două guverne anterioare au făcut același lucru, dar niciunul nu la fel de radical ca acesta, notează EuObserver. Ca urmare, reporteri de primă mână au plecat și chiar emisiunea jurnalistului și autorului anti-mafia Roberto Saviano a fost anulată. Între timp, relatările pozitive despre guvernul lui Meloni au ajuns să reprezinte aproximativ 70% din toate știrile politice de la posturile Rai, potrivit Institutului de cercetare media Osservatorio di Pavia. „Nu este nevoie de cenzură; întregul sistem este năruit. Știrile critice pur și simplu nu mai ajung la public deloc”, spune Daniele Macheda, secretarul sindicatului radiodifuzorilor.
Schimbare radicală de politică editorială după preluarea de la Journal du Dimanche
Și jurnaliştii de la Journal du Dimanche (JDD), principalul ziar de duminică din Franţa, au fost nevoiți să facî față unei schimbări radicale de regim. Recent, Vivendi, deținută de miliardarul Vincent Bolloré, a primit aprobarea de a cumpăra gigantul editorial Lagardère, inclusiv JDD. Bolloré neagă public orice interes politic, dar ca și în cazul achizițiilor sale anterioare, CNews în 2016 și revista Paris Match anul trecut, cumpărarea a fost urmată de o întorsătură bruscă în orientarea editorială a JDD.
De asemenea, ziarul Die Zeit a dezvăluit recent cum se abuzează de puterea editorilor și în Germania. Potrivit unui raport, șeful grupului de publicații Axel Springer, Matthias Döpfner, a instruit în mod explicit redacția tabloidului de top Bild să susțină o anumită parte politică în alegerile pentru Bundestag. „Dacă editorii nu mai au voie să dicteze singuri conținutul presei, se distruge libertatea presei”, a declarat Asociația Federală a Editorilor de Ziare.
Sancțiuni, sancțiuni…
Multe guverne UE au susținut modificări ale legilor care să poată permite posibila utilizare a programelor spion împotriva jurnaliştilor, în numele securității naționale; dezvăluit de Investigate Europe, fenomenul a fost întâmpinat cu proteste masive, nu în ultimul rând în Parlamentul European. Una peste alta, anumite propuneri înaintate de Jourová au fost adoptate de majoritatea guvernelor UE, iar dacă, așa cum se estimează, Parlamentul European le va aproba în cursul lunii octombrie, legea ar putea intra în vigoare la începutul anului viitor și ar putea declanșa o mică revoluție în sistemul media european. În primul rând pentru că Jourová a pus „gând rău” puhoiului de procese SLAPP, folosite pentru a intimida și a reduce la tăcere jurnaliștii prin deschiderea de acțiuni în instanță care, dacă nu îi ruinează, îi blochează pentru mult timp. De asemenea, influența directă asupra mass-media din serviciul public prin numirea celor afiliați politic, așa cum s-a observat în Grecia și Italia, nu ar fi compatibilă cu noua lege. „Statul nu trebuie să se amestece în deciziile editoriale”, spune Jourová. Dacă un stat membru nu se conformează, Comisia ar putea deschide proceduri împotriva guvernului respectiv, pentru încălcarea tratatelor UE. Iar dacă încălcările vor continua, acest lucru ar putea „duce la sancțiuni financiare foarte grave din partea Curții Europene de Justiție”. Mai mult, jurnaliștii înșiși vor putea da în judecată guvernele sau proprietarii de mass-media private în instanțele naționale, în cazuri de cenzură sau de supraveghere din partea acestora, adaugă comisarul european.
Spectrul pierderii reputației internaționale
Vor putea toate acestea să inverseze declinul diversității mass-media în statele est-europene? Guvernele ungar și polonez acceptă deja blocarea plăților de miliarde de euro din fonduri UE, deoarece încalcă principiile statului de drept cu controlul politic asupra instanțelor. Deci, de ce ar trebui să se teamă de hotărâri viitoare ale judecătorilor UE când vine vorba despre jurnaliști? Regimul lui Viktor Orbán a creat de ani de zile o „strangulare economică” a presei independente din Ungaria, afirmă jurnalistul Zsolt Kerner, de la revista online 24.hu. Guvernul a retras toate contractele de publicitate de stat pentru mass-media independentă și apoi a făcut presiuni pe agențiile de publicitate comerciale să facă același lucru. Astăzi, veniturile din publicitate merg doar către mass-media loială guvernului. 24.hu a supraviețuit doar datorită unui investitor puternic și independent din punct de vedere economic. Restul fie au fost nevoiți să închidă, fie au fost preluați de… cine trebuie. Un exemplu: grupul pro-guvernamental Kesma controlează peste 500 de ziare și reviste. „Mass-media online rămasă independentă se bazează pe donațiile cititorilor și aproape nu are acces la informațiile de stat”, adaugă Kerner.
Toate acestea ar deveni ilegale odată cu reglementarea planificată la nivelul UE, deoarece legislația comunitară depășește legislația națională. Dar Kerner și colegii săi se îndoiesc că guvernul își va schimba abordarea…
În temeiul noului grup de prevederi, este planificat un „comitet media european independent”, care să includă experți media din toate cele 27 de state ale UE. Jourová se așteaptă ca țările „pe care consiliul le atestă ca restricționând libertatea presei să-și piardă reputația internațională, la care majoritatea guvernelor sunt foarte sensibile”.
Acest lucru ar putea pune eventual presiune asupra naționaliștilor de dreapta din Polonia, crede Roman Imielski, adjunct al șefului Gazeta Wyborcza, ultimul ziar independent important al țării. Pentru că și Guvernul premierului Mateusz Morawiecki a transformat televiziunea publică și agenția națională de știri într-o „mașină de propagandă în stil rusesc”, care îi etichetează pe toți criticii drept „trădători ai națiunii și conspiratori”, spune Imielski. (Roxana Istudor)
Foto: pixabay.com