Bateria de apă
O „baterie de apă” gigantică din Alpii Elvețieni este, în sfârșit, operațională, 14 ani mai târziu după ce au început lucrările de construcție (https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/bateria-de-apa-uriasa-din-alpii-elvetieni-care-ar-2195111.html, postat pe 2 august 2022): centrala hidroelectrică Nant de Drance reprezintă o nouă soluție de stocare a unor cantități mari din energia hidroelectrică în exces. În momentele în care sursele de energie hidroelectrică produc mai multă energie decât cererea, surplusul de energie este folosit pentru a pompa apa din centrală în rezervorul Vieux Emosson de deasupra. Apa poate fi apoi utilizată de centrala hidroelectrică de mai jos, atunci când este nevoie de mai multă energie electrică, folosind apa pentru a alimenta turbinele cu 360 de metri cubi de apă pe secundă.
Într-o „baterie de apă”, energia este stocată sub formă de apă, doar că la o altitudine mai mare decât cea la care se afla anterior. Există pierderi ca în orice depozit, dar randamentul este foarte bun, 80% pe tot ciclul. În mai puțin de 10 minute se poate inversa direcția rotației turbinelor și pote fi schimbată funcția centralei de la producția de energie la stocarea de energie. Centrala poate să asigure stocarea pentru o parte a Europei, nu doar pentru Elveția, fiind una dintre cele mai puternice centrale hidroelectrice de pe continent.
Cel mai lung tren de pasageri din lume
Pentru a sărbători cea de-a 175-a aniversare a primei căi ferate din Elveția, inaugurată în 1847, industria feroviară elvețiană s-a reunit pentru a pune în mișcare cel mai lung tren de pasageri din lume – 100 de vagoane, 2 990 de tone și aproape doi kilometri lungime (vezi site-ul De ce a construit Elveția cel mai lung tren de pasageri din lume? (descopera.ro), postat pe 31 octombrie 2022). Format din 25 de garnituri electrice noi „Capricorn”, trenul lung de 1.906 m, care a bătut recordul, a avut nevoie de aproape o oră pentru a parcurge aproximativ 25 de km pe spectaculoasa linie Albula, aflată în patrimoniul mondial UNESCO, de la Preda la Alvaneu, în estul Elveției. Linia Albula este faimoasă pentru curbele sale și coborârile abrupte. O capodoperă a ingineriei civile de renume mondial, linia de 62 de km între Thusis și St Moritz a fost construită în doar cinci ani, deși a necesitat 55 de poduri și 39 de tuneluri. Înainte de finalizarea sa, în iulie 1904, vizitatorii trebuiau să facă o călătorie riscantă de 14 ore pe trasee accidentate, în trăsuri trase de cai sau sănii. Piesa centrală a liniei este tunelul Albula, lung de 5.866 de metri.
În mai puțin de 25 km, trenul a coborât de la 1.788 m deasupra nivelului mării la Preda la 999,3 m la Alvaneu, folosind o succesiune de serpentine, viaducte și tuneluri. Tentativa de record a fost organizată de Rhaetische Bahn (Calea ferată retică, sau RhB), susținută de constructorul elvețian de trenuri Stadler și a avut loc pe o cale ferată cu ecartament îngust. Deținătorii anteriori ai recordului celui mai lung tren de pasageri din lume – Belgia și, înainte de aceasta, Țările de Jos – au folosit în avantajul lor căi ferate cu ecartament standard prin peisaje plate. Un software special modificat și un interfon între cei șapte mecanici au permis celor 25 de garnituri să lucreze coordonat.
Îmbunătățirea rețelei existente de căi ferate pentru a crea o capacitate suplimentară va fi prioritară în fața altor proiecte majore de infrastructură. Ministrul transporturilor, Simonetta Sommaruga, a declarat: „Nu este vorba de a economisi câteva minute pe o rută principală precum Zürich-Berna. Calea ferată este deja imbatabilă pe astfel de rute, este vorba mai degrabă de extindere acolo unde calea ferată a fost lăsată în urmă”. Obiectivele planului, care ar trebui să fie promulgat până în 2026, includ creșterea utilizării anuale a transportului public de la 26 de miliarde de pasageri-kilometri la 38 de miliarde de pasageri-kilometri până în 2050, creșterea „semnificativă” a cotei de piață a transportului feroviar de pasageri și de marfă și asigurarea unei integrări și mai strânse a serviciilor feroviare cu alte moduri de transport pentru a oferi o mai mare mobilitate pentru toți.
Importă mai multă brânză decât exportă
În 2023, Elveția va importa mai multă brânză decât va exporta, pentru prima dată în istoria statului elvețian, a avertizat preşedintele Asociaţiei producătorilor de produse lactate din Țara Cantoanelor (https://www.stiripesurse.ro/elvetia-este-pe-cale-sa-devina-in-premiera-importator-net-de-branza_2985573.html, postat pe 9 iulie 2023): deschiderea pieţei laptelui din Elveţia a pus presiune asupra producătorilor locali în ultimii ani, astfel că unii au decis pur şi simplu să renunţe la a mai produce lapte, a declarat Boris Beuret într-un interviu. Tot Beuret, a mai spus că ”este nevoie să fie adoptate măsuri pentru a se asigura că acdeastă țară, renumită la nivel mondial pentru soiuri de brânză precum Gruyere sau Emmentaler, va putea să producă cantităţi suficiente pentru populaţia sa. În caz contrar, vom sfârşi prin a importa brânză, ceea ce ar fi o absurditate din punct de vedere economic, social şi ecologic”.
Conform datelor statistice oficiale, în anul 2020 Elveţia a exportat o cantitate de 77.124 de tone de brânzeturi cu o valoare de 693,8 milioane de franci (772,5 milioane de dolari) şi peste 80% din volumul exporturilor de brânzeturi elveţiene (62.919 tone) au mers spre Europa, cea mai importantă piaţă. În paralel, în 2020 Elveţia a importat 71.664 de tone de brânzeturi, în valoare de 453,5 milioane franci. Aproape 82% dintre brânzeturile importate de Elveţia au provenit din Italia, Germania şi Franţa. Aproximativ 45% din laptele colectat în Elveţia este procesat în peste 700 de sortimente de brânzeturi şi aproximativ 40% din acestea sunt exportate în peste 70 de ţări din întreaga lume.
„Ocolirea” Parlamentului țării
Fuziunea dintre Credit Suisse și UBS a marcat prima dată când Parlamentul Elveției a refuzat sprijinul pentru legile de urgenţă menite să facă faţă rapid crizelor : facilitatea de a acţiona fără aprobarea parlamentară, introdusă în 2000, a mai fost folosită în Timpul pandemiei de COVID pentru a impune restricţii şi din nou în 2022 pentru a oferi unui producător de energie elveţian o linie de credit. În perioada premergătoare fuziunii UBS/Credit Suisse din martie 2023, legea de urgenţă elveţiană a permis unui subgrup de şase membri ai Parlamentului să aprobe un plan al Guvernului de a acorda ajutor financiar, înfuriind pe cei aproape 250 de parlamentari.
Ministrul elveţian de Finanţe, Karin Keller-Sutter, a apărat utilizarea puterilor de urgenţă, declarând că Elveţia nu este ”o dictatură de urgenţă. Nu o facem pentru distracţie. Chiar nu ştiam ce altceva să facem. Legea de urgenţă se bazează pe Constituţia federală a țării şi nu cred că este corect să spunem că este ilegală”, a declarat Keller-Sutter în fața Parlamentului, în Timpul unei sesiuni de urgenţă furtunoase a acestuia. ”Nu este un moment grozav pentru democraţia elveţiană, este groaznic că Parlamentul a fost pus în această poziţie şi practic, ocolit”, a declarat Roger Nordmann, liderul grupului social-democrat din Camera inferioară a Parlamentului Elveţiei.
Guvernul elveţian a comunicat că ţine cont de respingerea din partea Parlamentului, dar a subliniat că succesul preluării celei de-a doua bănci ca mărime din Elveţia – menită să prevină o criză financiară – este esenţial. Experţii din industrie au spus că este puţin probabil ca înţelegerea să fie schimbată de politicieni, UBS având mână liberă pentru a determina câte locuri de muncă vor ajunge şi ce se va face cu valoroasa afacere bancară de retail a Credit Suisse.
Presa elveţiană a relatat că preluarea ar putea duce la reducerea forţei de muncă din băncile din Elveţia cu până la 30%, ceea ce ar putea duce la lichidarea a 11.000 de locuri de muncă: ”În ciuda furiei, majoritatea factorilor de decizie nu vor să se amestece în fuziune, să creeze şi să suporte riscul ca fuziunea să nu reuşească. Politicienii au vrut să-şi arate dezaprobarea faţă de ceea ce s-a întâmplat, dar nu vor ca preluarea UBS să eşueze”, a declarat Hans Gersbach, co-director al Institutului de Cercetare Economică KOF din Zurich.
Cei 209 miliarde de franci elveţieni cu care UBS a cumpărat datoriile Credit Suisse sunt furnizaţi ca garanţii de stat şi băncii centrale şi constrituie sprijinul elaborat de cabinetul elveţian, care are membri din patru partide politice. Suma este echivalentă cu aproximativ un sfert din întregul PIB al Elveţiei şi include injecţii de lichiditate de urgenţă şi angajamentul statului de a absorbi până la 9 miliarde de franci în pierderi suportate de UBS, pe baza documentelor care descriu tranzacţia.
Peter Kunz, expert în drept economic la Universitatea din Berna, a spus că parlamentarii au fost în cele din urmă neputincioşi să schimbe modul de fuziune al celor două bănci: ”În Elveţia, de multe ori ne batem pe spate pentru că avem cea mai veche democraţie din lume. Cu toate acestea, şapte oameni au decis asupra unui sprijin de 250 de miliarde de franci elveţieni, o sumă de bani inimaginabil de mare și Parlamentul nu a avut nici un cuvânt de spus în această chestiune. Folosirea unei astfel de legislaţii de urgenţă, care anulează regulile antitrust este o problemă pentru democraţia elveţiană şi statul de drept. Ea pune sub semnul întrebării democraţia elveţiană…”.
Panouri solare
Lacul Mutsee e situat la o altitudine de 2.400 m, fiind folosit ca rezervorul superior într-un sistem de acumulare prin pompare, al hidrocentralei Linth-Limmern – Hidrocentrala a fost construită în 1963, dar între anii 2009 şi 2017 barajul a fost reconstruit şi apoi lacul a fost umplut din nou (https://piataauto.md/Stiri/2023/02/Elvetienii-au-instalat-aproape-5000-de-panouri-solare-pe-cel-mai-lung-baraj-de-hidrocentrala-din-muntii-Alpi, postat pe 7 februarie 2023): când apa ajunge la nivelul său maxim operaţional, altitudinea de la nivelul apei este de 2.474 m. Barajul are o lungime de 1.054 m în forma sa actuală, ceea ce-l califică drept cel mai lung din Alpii Elveţieni. După renovare, hidrocentrala are o putere de 1.520 MW, comparabilă cu cea a celor mai mari şi mai moderne reactoare nucleare. Dar, pentru că a funcţionat în regim intermitent, centrala hiroelectrică a produs în ultimii ani în medie 428 GWh de electricitate anual…
Instalarea celor 4.872 panouri a durat până în august 2022, iar ulterior acestea au fost testate şi conectate la reţea: puterea lor totală e de 2,2 MW, iar cantitatea de energie produsă anual este estimată la 3,3 GWh, cifră care acoperă consumul anual a 700 de case din Elveţia. Barajul este de înălţime mică, de forma unei fâşii de 1 km lungime! AlpinSolar – firma care a instalat aici panourile solare – a spus că va instala mult mai multe panouri solare în diverse proiecte din munţii Alpi, întrucât potenţialul energiei solare din Alpii elveţieni este de 16,4 TWh de electricitate produsă anual.
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: Wikipedia