Austria este o ţară dezvoltată din punct de vedere economic, fapt dovedit şi prin faptul că circa 69,7% din valoarea adăugată brută provine din sectorul terţiar al serviciilor, agricultura şi silvicultura generând cca 1,4% din această valoare și restul de 28,9% fiind generat de sectorul secundar al producţiei.
În septembrie 2022, Austria a trecut la o inflația anuală de două cifre, de 11%, după ce în luna august 2022, rata anuală a inflației 9,2%. În februarie 2023, rata inflației din Austria a fost de 10,9 la sută, potrivit datelor Statistik Austria.
Economia
Austria a realizat ȋn anul 2022 un PIB de 447,65 miliarde euro, iar pe cap de locuitor valoarea acestuia a fost de 41.385 euro; Austria ocupă poziţia a șaptea în UE la acest indicator. Creșterea PIB a fost în 2022 de 3,9 % faţă de 2021; pandemia Corona a afectat puternic economia austriacă, astfel încât pentru anul 2020 Austria a înregistrat o scădere economică de 6,3%, cea mai puternică înregistrată după cel de-Al Doilea Război Mondial. Conform experţilor, revenirea completă la cifrele de dinaintea pandemiei se va produce doar în 2024, în 2023 fiind prevăzută o creştere economică de 0,7%. Anterior pandemiei, Austria înregistrase o majorare a PIB-ului cu 1,6 % în 2019, 2,4% în 2018 și 2,5 % în 2017.
Schimburile comerciale ale Austriei se realizează în principal cu statele europene, 80% la exporturi şi 78% la importuri, principalii parteneri comerciali europeni fiind Germania, Italia, Elveţia. Situaţia pentru celelalte zone geografice se prezintă astfel: exporturile către Asia reprezintă 8,4%, iar importurile 15,6%, exporturile către America reprezintă 9,5%, iar importurile 4,6%, exporturile către Africa reprezintă 1,0%, iar importurile 1,2%, exporturile către Australia/Oceania reprezintă 0,8%, iar importurile 0,1%.
Suma totală a investiţiilor străine în Austria era de 188 miliarde euro la finele anului 2021. Majoritatea investiţiilor străine din Austria provin din Germania (56 miliarde eorop), Federaţia Rusă (22 miliarde), Elveţia (14 miliarde), SUA (13 miliarde), Italia (10 miliarde), Marea Britanie (9 miliarde), Emiratele Arabe Unite (8 miliarde), Olanda (6 miliarde). Investiţiile în străinătate ale Austriei la finele lui 2021 însumau 229 miliarde euro, din care un procent de cca. 70% au fost investiţi în ţările membre UE; principalele ţări în care Austria a investit sunt: Germania (40 miliarde euro), Cehia (17 miliarde), SUA (16 miliarde), Elveţia (14 miliarde), Polonia (14 miliarde), Olanda (13 miliarde), România (10 miliarde), Ungaria (8 miliarde), Slovacia (7 miliarde), Luxemburg (7 miliarde), Marea Britanie (7 miliarde), Federaţia Rusă (6 miliarde), Emiratele Arabe Unite (6 miliarde), Italia (5 miliarde euro).
La finele anului 2022 existau 576.063 societăţi comerciale, având peste 2,5 milioane de angajaţi. Majoritatea companiilor sunt mici şi mijlocii: cca 94% din companii au sub 10 angajaţi şi numai 0,2% au peste 250 de salariaţi. Sunt câteva firme multinaţionale austriece, iar pe măsură ce fenomenul de fuziune între firme ia amploare, este posibilă apariţia unor noi firme austriece multinaţionale.
Turismul joacă un rol important în economia din Austria. Pandemia Corona şi lungile perioade de carantină au afectat puternic activitatea turistică, dar odată cu relaxarea situaţiei în primăvara anului 2022, turismul a început să-şi revină. La nivelul anului 2022, au fost înregistrate 136,91 milioane înnoptări, încă sub valoarea anului 2019, când au fost 152,7 milioane înnoptări; cele mai multe înnoptări s-au înregistrat în provinciile Tirol, Salzburg, Viena, Stiria, Carintia şi Voralberg. Cei mai mulţi turişti au provenit din Germania, Olanda, Elveţia şi Lichtenstein, Cehia, Italia, Marea Britania, SUA, Belgia, Polonia şi Ungaria.
Partidul comunist în alegerile locale din landul Salzburg
Pe 23 aprilie 2023, Partidul Comunist Austriac, KPÖplus, a obținut cel mai bun rezultat electoral de după cel de-Al Doilea Război Mondial – 11,7% din voturi, la alegerile care au avut loc în landul Salzburg (https://cursdeguvernare.ro/austria-cel-mai-bun-rezultat-electoral-obtinut-dupa-1945.html): în orașul Salzburg, KPÖplus s-a plasat chiar pe locul al doilea, cu 21,8% din totalul voturilor, după Partidul Popular (ÖVP) – cu 24,4% și înaintea Partidului Libertății (FPÖ), de extremă dreapta – 20,2% din voturile exprimate. Pe de altă parte, Partidul Social Democrat (SPÖ) a pierdut voturi și a ajuns la 17,9%, rezultatul fiind atribuit luptei pentru putere ce se duce în SPÖ la nivel federal.
Alegerile din Salzburg sunt un indiciu important pentru alegerile federale, care vor avea loc în Austria, în 2024: „Am reușit să-i convingem pe cei care nu mai știu pentru cine să voteze, KPÖplus va fi un partid de opoziție constructiv”, a declarat principalul candidat al comuniștilor, Kay-Michael Dankl. Rezultatele alegerilor din 23 aprilie 2023 permit celor două partide de dreapta, ÖVP și FPÖ, să formeze o coaliție în landul Salzburg.
Taxa pe profitul companiilor energetice
Pe 19 noiembrie 2022, Guvernul austriac a anunțat că intenționează să introducă un impozit pe profit pentru companiile energetice, care va ajunge până la 40% pentru firmele de petrol și gaze. Măsura pune în aplicare un acord la nivelul Uniunii Europene pentru o taxă de cel puțin 33%, care vizează redistribuirea unei părți din veniturile suplimentare pe care companiile energetice le-au obținut în urma creșterii prețurilor; măsura este determinată în mare parte de invazia Rusiei în Ucraina.
Pentru companiile din domeniul petrolului și gazelor, taxa se aplică profiturilor care depășesc cu 20% media din ultimii patru ani, iar rata de impozitare poate fi redusă la 33%, dacă sunt realizate de către companiile în cauză investiții în surse regenerabile de energie. Taxarea se aplică retroactiv, de la 1 iulie 2022 până la sfârșitul anului 2023; companiilor energetice li se aplică un sistem separat, care intră în vigoare atunci când acestea câștigă 140 de euro (145 de dolari) pe megawatt/oră de energie; pragul poate fi majorat la 180 de euro dacă aceste companii investesc în surse regenerabile. Astfel, rata de impozitare a acestor companii poate ajunge 90%.
Taxele pe profitul companiilor energetice ar trebui să aducă la bugetul 2-4 miliarde de euro, a declarat ministrul de Finanțe, Magnus Brunner, care a adăugat că dividendele speciale precum cele anunțate de firma de petrol și gaze OMV și de compania de utilități Verbund nu pot fi folosite pentru a reduce suma datorată statului.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR