De la sprijin guvernamental la donatori. Metode de finanțare a jurnalismului profesionist

Jurnalismul la nivel global se confruntă cu o criză de durabilitate. Ea provine în mare parte din scăderea veniturilor din publicitate, pierderea de venituri pentru giganții tehnologici, controlul mass-media de știri de către actori politici și persoane cu interese de afaceri, dezinformare și scăderea încrederii publicului. Mai mult, presiunea financiară asupra organizațiilor media a fost agravată de pandemia de COVID-19. În SUA, de exemplu, cel puțin 21 de ziare locale au dispărut sau au fuzionat și aproximativ 1.400 de angajați ai redacțiilor și-au pierdut locurile de muncă.
Fără jurnalism, bazele pe care funcționează societățile democratice vor fi mai slabe. Instituțiile publice și private și actorii lor vor fi mai puțin responsabili în utilizarea puterii, scrie The Conversation. O echipă de cercetători de la Universitatea Columbia a publicat un raport de evaluare a intervențiilor și a noilor inițiative pentru a susține jurnalismul, apoi a evaluat starea măsurilor promițătoare documentate și strategiile la nivel mondial în combaterea scăderii veniturilor instituțiilor media și a pierderii locurilor de muncă în jurnalism.
Au fost intervievați 60 de respondenți – economiști, factori de decizie, jurnaliști, editori, cadre universitare și lucrători în dezvoltarea mass-media din Asia, America de Nord, America de Sud, Australia și Africa.
Dacă în raportul anterior era relevant faptul că există un mare apetit pentru schimbări radicale în domeniul jurnalismului, situaţia actual arată că mai multe organizații de finanțare au făcut progrese semnificative în 2021 pentru jurnalismul de calitate. Unele entități media reușiseră să-și crească finanțările, alte organizații au extins finanțarea către mai multe instituții media.
La nivel global, există experimente cu diferite forme de sprijin și politici guvernamentale. Indonezia a acordat o serie de credite fiscale presei locale,iar Codul de negociere al media din Australia a canalizat sute de milioane de dolari de la Google și Facebook către diferite instituții de jurnalism.
În comparație cu jucătorii de nișă sau startup-urile digitale, publicațiile mai mari și consacrate beneficiază mai mult de programe guvernamentale de sprijin, iar ca urmare se pronunţă pentru suport din partea autorităților.
Punctele de vânzare mai mici, în special în Africa și America Latină, aveau temeri reale cu privire la sprijinul guvernamental. Unii au considerat că subvențiile guvernamentale și scutirile fiscale nu vor ajuta micile publicații. Alții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala influență a guvernului asupra reportajelor media. Cu toate acestea, s-au arătat deschiși să accepte bani de la fundații mari, guverne străine și giganți din tehnologie.
Există percepția că donatorii susțin jurnalismul doar pentru a cumpăra bunăvoință. Pe măsură ce marile companii de tehnologie fac lobby guvernelor pentru a modela noi reglementări și a-și intensifica donațiile acolo unde se tem de reglementare sau li se cere să plătească editorilor de știri locali pentru conținutul de știri apreciat pe platformele lor (ca și în Australia), aceste preocupări par să fie justificate. Există, de asemenea, întrebări cu privire la posibila lor influență asupra conținutului jurnalistic. Unii dintre participanții la cercetare au sugerat că, pentru a opri controlul posibil al finanțatorilor sau giganților tech asupra instituțiilor media, aceștia trebuie să plătească mai multe taxe care să se întoarcă în parte spre jurnalism.
Soluțiile sistemice, precum impozitul pe tehnologie (alocarea veniturilor pentru jurnalism), o taxă pe cifra de afaceri pentru a sprijini jurnalismul de interes public, subvențiile guvernamentale și creditele fiscale pot fi utile fără a interfera în munca pe care o fac jurnaliștii, arată The Conversation.