Festivalul Internațional „Rugă pentru unire” desfășurat în Palatul de cultură din comuna Zîrnești, Republica Moldova a debutat în memorabila zi de 27 martie, (când s-au împlinit 106 ani de la unirea Basarabiei cu România), cu o impresionantă horă a unirii, în care și-au prins inimile o mulțime imensă de români de pe ambele maluri ale Prutului (elevi, profesori, săteni, invitați: scriitori, interpreți, dansatori).
Centrul Raional de Creație al Copiilor (CRCC) „Universul”, în parteneriat cu Direcția Generală Învățământ Cahul și-a propus prin intermediul acestui eveniment să descopere și să promoveze tradițiile și valorile naționale autentice, prin implicarea activ-participativă a elevilor și a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ general din Raionul Cahul.
Scopul declarat a fost dezvoltarea creativității și a abilităților artistice ale elevilor, iar obiectivele prioritare au vizat aplicarea strategiilor unitare, în vederea promovării limbii române, valorificarea și păstrarea tradițiilor, a istoriei, a credinței, culturii și creației artistice a neamului românesc, cultivarea dragostei față de valorile naționale, de limbă, istorie și neam, educarea frumosului prin intermediul poeziei și muzicii, susținerea și promovarea tinerelor talente.
După ce invitații au fost întâmpinați cu pâine și sare, cu cântece și jocuri tradiționale românești în vasta curte a palatului, buciumul a marcat începutul festivalului, iar pe scenă, tânăra prezentatoare Ceban Virginia a invitat pe rând grupuri etno-folcorice, ansambluri, interpreți, majoritatea laureați ai mai multor concursuri republicane și internaționale: “Fanfara Argintie”, Gheorghe Nichiforeac, cercul dramatic „Luceferii”, cu secvențe de la istorica ședință a Sfatului Țării, care a a aprobat Unirea Basarabiei cu România), grupurile etno-folclorice: “Ilincuța” (“Rugăciune”), “Ion Furnică”, (Cântec de unire, muzica Ciprian Porumbescu), “Sânzienele” (Treceți batalioane române Carpații), “Bogheana” (Prutule, ce curgi la vale, Hai, munți Carpați-Enciu Cristina, Moldovioară, plai cu dor-Sas Georgiana), “Mugurașii” (Acasă-i România, Aici e țara mea), colectivul coregrafic “Crihăneanca”, ansamblul de fluieriști “Dar strămoșesc” (Andrușul de Jos,), grupul vocal B.P.Hașdeu (Tătărești), grupul etno-folcloric și corul “Nectar” din comuna Viziru, județul Brăila, România (Țara mea-i un colț de rai, Se-aude glas peste Carpați). Alături de oaspeți a evoluat și Bularu Maria Ionela (membră a grupului Bogheana).
Centrul Raional al Copiilor Universul Zîrnești a adus pe scenă, pe interpretul Liviu Roșca, cu melodia Aici e țara mea, aici e neamul meu.
Colectivul coregrafic Crihăneanca a prezentat publicului o suită de dansuri populare. Au răsunat apoi, din suflet de român, melodiile Basarabie, nu plânge, în interpretarea Dionisiei Ajder și Aici e țara mea, în interpretarea Iuliei Mâțăblândă si poeziile Ce-ti doresc eu ție, dulce Românie de Mihai Eminescu, rostită de Ungureanu Nicolae și Răsunet la Hora unirii de Vasile Alecsandri, rostită de Șuhan Cătălina.
Livia Loghin din satul Pelinei, raionul Cahul a interpretat Cântec de neam, urmată de: Bălănuță Sorina, cu cântecul Marea unire nu se uită, Nicolaev Emilia, cu melodia Basarabie frumoasă, Diminenco Maria cu cântecul Moldova mea, Gurscaia Ștefi, cu cântecul arhicunoscut Cântă cucu-n Bucovina.
Au urmat poezii recitate de: Mudrenco Grigore (Scrisoare din Basarabia, interpretată magistral și cu îndelungi aplauze și de către scriitorul Viorel Dinescu, din Galați, un oaspete de seamă al festivalului), Bălan Ana-Elisa și Staneva Denisa (Veniți români, veniți la Nistru), Chiciuc Andreea (Unirea principatelor).
De departe, momentul coregrafic intitulat Maluri de Prut, adus în scenă de colectivul coregrafic Busuioc (Larga), a fost piesa de rezistență a festivalului.
Crețu Mariana, cu melodia Peste Prut, la răsărit, Velciuc Veronica, cu melodia România mea și grupul vocal al Gimnaziului BP Hașdeu, cu cântecul Hai să ne ridicăm și să înfăptuim Unirea au certificat, de asemenea, dorința de unire cu patria-mamă a fraților noștri de dincolo de Prut!
Coordonatori ai elevilor au fost: Zgardan Cementie, Savca Polina, Ion Teletin, Nina Cneazev, Sheremet Angela, Gheorghe Nichiforeac, Trifan Zinaida, Bujoreanu Liliana, Mălai Angela, Bălănel Natalia, Boieru Elena, Pralea Ilie.
Instituțiile de Învățământ Primar (Gimnazii) din raionul Cahul implicate în desfăsurarea festivalui au fost: BP Hașdeu, sat Tătărești, Alexandru cel Bun, sat Larga Nouă, Ion Neculce, sat Baurci Moldoveni, Grădiște, raion Cimișlia, Ion Creangă, comuna Zîrnești, Nicolae Botgros, Ștefan cel Mare, Pelinei, Mircea cel Bătrân, Moscovei.
Asociația Danubiana Galați a fost reprezentată de Președinte Antoaneta Crudu, într-un superb și veritabil costum național și colonel (r) Aurelian Niculescu, care a purtat uniforma unui colonel aghiotant al lui Al. Ioan Cuza, a prezentat uniforme de paradă de pe vremea acestuia, cu puternice influențe românești, italiene și poloneze (locotenent de: vânători – Maricica Niculescu; jandarmi – Nicoleta Botezatu; lăncieri – Daniel Lificiu și Alexandru Tofoleanu, care a purtat chiar uniforma principelui Cuza, toți fiind purtători de sabie), făcându-ne mândri că suntem români. De asemenea, îndrăgita interpretă de muzică populară Vasilica Tonu, din Galați, a încântat publicul cu vocea și aspectul de impecabil român!
Claudia Galaju, director CRCC Universul și Valeriu Baban, șeful Direcției Generale Învățământ Cahul (un împătimit al frumosului, al tradițiilor românești, un promotor consecvent al culturii), au fost cei care au vegheat la frumusețea evenimentului. Câtă vreme există astfel de români, tot ceea ce-i românesc și idealul unirii nu pier!
Mioara Baciu/UZPR