◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.05.2024

Energie nucleară. Experimentul reactoarelor
de mici dimensiuni în România

Țara noastră este în fruntea eforturilor UE în ceea ce priveşte folosirea reactoarelor nucleare de mici dimensiuni de producție americană, care ar putea transforma blocul comunitar într-un lider în domeniul tehnologiilor curate, deşi până în 2024, acestea nu au fost încă testate ((România găzduiește un experiment tehnologic care va transforma Europa (stiripesurse.ro), postat pe 21 februarie 2024): primarul din Doiceşti, Constantin Stroe, care se află în funcţie de 24 de ani şi care a văzut ce a însemnat pentru localitate concedierea celor 3.000 de muncitori după ce fosta centrală electrică pe cărbune şi-a închis activitatea în 2014, iar atunci un sfert din populaţia activă a părăsit oraşul de 7.000 de locuitori – „Familiile au fost destrămate. Unii au rămas, alţii au plecat la muncă în străinătate”.

În anii care vin, soarta zonei montane Doicești ar putea fi pe cale să se schimbe. România doreşte să construiască şase reactoare nucleare avansate – de dimensiuni miniaturale – pe locul fostei termocentrale care a funcționat aici. Dacă va fi implementat, proiectul va aduce mii de locuri de muncă, deoarece investitorii vor veni în regiune pentru a exploata energia electrică la preţ redus, injectată în reţeaua locală. Proiectul ar ajuta, de asemenea, România să-şi îndeplinească sarcina dificilă de a-şi reduce drastic emisiile de CO2 şi, în acelaşi timp, să producem tot mai multă energie electrică. Dar dacă proiectul eşuează, ar însemna că miliarde de dolari din banii contribuabililor vor fi cheltuiți, iar România va avea de parcurs un drum şi mai greu pentru a ecologiza regiunea respectivă şi a îndeplini obiectivele UE în materie de climă.

Fiind prima ţară din UE care a acordat aprobarea iniţială de reglementare pentru noua tehnologie, România îşi propune să instaleze cel puţin unul dintre cele şase reactoare miniaturale planificate la Doiceşti până în 2030. Guvernul a promis să elimine treptat cărbunele până cel târziu în 2032, o măsură care va afecta puternic forţa de muncă locală şi va afecta capacitatea de generare a energiei electrice a ţării într-un moment în care aceasta trebuie să crească producţia de electricitate pentru a satisface cererea în creştere de încălzire prin mijoace ecologice şi de vehicule electrice.

Reactoarele americane de mici dimensiuni pot fi conectate la reţelele locale fără a fi nevoie de o nouă infrastructură, o caracteristică care le face ideale pentru a înlocui fostele centrale pe cărbune, acolo unde reţelele vechi încă mai persistă. De asemenea, speranţa este că ele vor putea fi folosite şi pentru a stabiliza alimentarea cu energie electrică atunci când nu este vânt sau soare. Dimensiunile lor mai mici – care reduc, de asemenea, „zona de siguranţă” a construcţiei din jurul lor – înseamnă că pot fi construite lângă industrii greu de decarbonizat şi mari consumatoare de energie şi le pot alimenta cu căldură şi electricitate cu emisii reduse.

La Doiceşti există planuri ca reactoarele să pompeze hidrogen şi electricitate în „prima oţelărie ecologică din Europa” şi într-o fabrică locală de ciment, a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al companiei de stat Nuclearelectrica, care deţine o participaţie de 50% în proiect. Pentru România, această producţie înseamnă, de asemenea, oportunităţi. Dincolo de faptul că ajută regiunile carbonifere ale ţării, Ghiţă prezice că valoarea de piaţă a înlocuirii centralelor pe cărbune din Europa de Est este de 200 de miliarde de euro şi „evident, având avantajul de a fi primii care o lansează, ne va oferi şi o participare bună”.

Cosmin Ghiţă a mai declarat că „nu vede un posibil risc de depăşire a costurilor sau de întârzieri dincolo de 2030, deoarece 70 sau 80 la sută din producţie este prefabricată şi apoi instalată la faţa locului”. Deocamdată, Nuclearelectrica nu are o estimare a costurilor pentru proiect, știe doar că va avea nevoie de miliarde de euro din partea statului…

Otilia Nuţu, analist de politici energetice la think tank-ul Expert Forum din România, spune, la rândul ei că statul are un istoric slab în ceea ce priveşte finalizarea proiectelor energetice emblematice, cum ar fi o uzină de gaz în nordul ţării, care a înregistrat întârzieri de ani de zile. Acest punct de vedere este împărtăşit și de ONG-urile ecologiste: Guvernul înlocuieşte „o energie poluantă cu o altă industrie, care prezintă încă anumite riscuri pentru comunitate şi pentru mediu”, când ar trebui să caute mai degrabă să dezvolte sectorul de energie regenerabilă, a declarat Laura Nazare, militantă la Bankwatch România.

Adăugând scepticism în jurul proiectului, NuScale, firma americană care construieşte reactorul românesc, şi-a văzut un contract important în Utah anulat în noiembrie 2023, pe fondul temerilor legate de abonamentele puţine pentru energia centralei şi al creşterii costurilor. NuScale a declarat că „nu se aşteptă ca aceste probleme să se repete şi cu alţi clienţi”.

 

Emilian M. Dobrescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *