◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro15.05.2024

Mineritul în adâncul mării stârnește opoziția Fondului Mondial pentru Natură

Norvegia a devenit recent prima țară din lume care a permis viitoarele operațiuni de minerit de adâncime în apele sale teritoriale. SUA explorează posibilitatea de a face același lucru, președintele Biden dispunând Pentagonului să prezinte un raport asupra acestei probleme până la 1 martie.

În afară de pământuri rare și minerale critice, alte metode de exploatare la adâncime sunt mai invazive și implică săparea. Ca urmare, Fondul Mondial pentru Natură (WWF) se opune oricărei exploatări miniere de adâncime, pe motiv că prezintă un risc inacceptabil pentru viața marină. „Dacă industria continuă, intensitatea și metodele de exploatare a fundului mării ar putea distruge habitate și specii întregi. Multe specii care trăiesc în adâncurile mării nu se găsesc nicăieri altundeva. Pe lângă distrugerea directă a ecosistemelor atunci când mineralele sunt exploatate, ar putea apărea daune și perturbări majore din cauza zgomotului și a poluării sedimentelor”, spune Kaja Loenne Fjaertoft, biolog marin și consilier principal pentru oceane durabile la WWF.

Potrivit BBC, Această îngrijorare este preluată de Consiliul Consultativ pentru Știință al Academiilor Europene (EASAC), organismul independent care ghidează UE în politica sa științifică. „Acest tip de minerit produce mult mangan, care nu ne lipsește; produce, în unele cazuri, cobalt și nichel, care sunt de fapt folosite în unele dintre energiile curate, de exemplu, bateriile, dar nu sunt evaluate de către Comisia Europeană ca fiind deosebit de expuse riscului de aprovizionare”, spune directorul de mediu al EASAC, profesor Michael Norton. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *