◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro13.07.2024

Abecedar de vorbire bănățană, Timișoara, 2024. Note de lector

Context

Este foarte bine cunoscut faptul că literatura pentru copii este alcătuită din povești, poezioare, cântecele, fabule, scenete, jocuri de rol ș.a.

În altă ordine de idei, literatura didactică este alcătuită și cuprinde caiete speciale, materiale auxiliare, caiete de muncă independentă, caiete didactice pe materii, caiete de dezvoltare a deprinderilor și a gândirii, caiete și cărți dedicate colorării ori de completări, (desigur, în didactica modernă) fișe speciale sau caiete cu jocuri pe rol de stimulare a gândirii creatoare și nu numai, caiete de vacanță, un întreg arsenal de învățare și dovedire a competențelor.

 

Conținut

Sumarul acestei „cărți de sprijin” este cuprins din următoarele capitole:

– Desfășurarea literelor alfabetului (în ordinea în care au fost predate);

– Să șicim;

– Ghișesce șe-i;

– Ăl mai bun precin;

– Familia (mama, nepoata, moșu’ meu, tata meu);

– Dă Crășiun;

– Pițărăii;

– Dicționar de cuvinte.

Coperta I este concepută de „micuța mea” (cum o alintă Doamna), Selene Gîdea.

Se cuvine să adăstăm asupra decriptării acesteia: un soare cu raze calde ademenește lumea văzută prin ochi de copil; vegetalul este format din râul care străbate geografii florale, copaci înălțători înspre un celest de necuprins. În mijlocul imaginii, ilustrative – Hora! Cea mare a copiilor (acum actanți și personaje unice și (re)cunoscătoare de/în carte)! Asemuirea lor cu florile, e justă.

Ca o continuare, Coperta IV este în verde pur, este eternul, pe alocuri nisipiu și linii cadrate, e totul, e bucurie și glas privit!

Aflăm din Cuvânt înainte: „Dragi cititori mici și mari, Cartea de față a prins viață din dorința mai multor bănățeni de a păstra vie această limbă ca pe un grai sfânt, graiul străbunilor (…) La început au fost niște fișe didactice utilizate în predarea alfabetului la clasa pregătitoare ca un mijloc de educare a limbajului și a pronunției corecte în completarea orelor de comunicare în limba română. (…)”

„Tematica cuprinde:

– Satul bănățean cu evenimentele importante/literele R,N,F;

– Hrană și feluri de mâncare/literele M, U, T,C, F ,Z ,O;

– Animale și plante/literele A, Ă,B, E J ,L, V;

– Grade de rudenie/litera N;

– Casa, părțile casei și materialele de construcții/literele Ă, F, Ț;

– Comportamentul și obiceiurile copiilor și al adulților /literele A, Ă,Î ,B, L ,V.

Poeziile sunt prezentate în scris, dar și video”. (Autoarele)

Revenind la distinsele autoare, trebuie să consemnăm că Florina Ariana Colgia este scriitor în grai, iar Elena Sorina Groza este profesor pentru învățământul primar.

Noutatea acestei cărți (prin colaborare) nu ar trebui să surprindă, ci să se cuprindă (ca într-o Sfântă îmbrățișare), deoarece avem în vedere nu numai conținuturi, ci și sarcini de ordin didactic, de exemplu:

„O mașlă d-a micucea/s-o chicit în chica mea/șî mășănchili-n mălai/poftă mare ca să ai” (autor Florina Colgia)

„Lila flori dă iorgovan/aburi scoace-un izămban/pupi, izloji da-i aurii/pră cotrânță-s mii șî mii” (autor Florina Colgia)

„Pră fundoane dau cu farbă/papricașu stă să fiarbă/fodorii fluștură la firang/pră socășel fecilii mărg la fărșang” (autor Florina Colgia).

Desigur, toate literele au faima lor în/de carte (lăsăm pledoaria pentru plăcerea unei lecturi inocente)!

Activitate practică și Aplicație (propuse de propunător Sorina Groza):

– Realizează un tren din materiale reciclabile;

– Realizează arborele familiei tale;

– Colorează costumul popular al fetei și decorează cotrânța cu izlogi;

– Scrie două propoziții cu cuvântul loptă.

Dincolo de aspectul coloristic al paginilor și de bucuriile vorbirii în grai, copilul care se va apleca asupra acestui inedit „Abecedar” (care acum este înlocuit cu un „Îndrumar în comunicare” – depinde de percepere) și va descoperi îndemnuri cum să completeze spațiile libere, cum să scrie literele de mână ori de tipar („Scrie e E”) pe câte un rând, va fi invitat să realizeze o mască, ori îndemnat să citească, ori să se/își cunoască apropiații, să formuleze răspunsuri la întrebări, să colecționeze obiceiuri și tradiții locale ș.a.m.d.

Extrapolând, față de experimentul și impactul de care se va bucura acest volum auxiliar didactic (necesar pentru dascăli, elevi, studenți practicanți, etnologi, cercetători, dialectologi etc.), volumul conține și aspectul deontologic, care pune dascălul pe locul unui slujitor apropiat al copilului, iar pe autorul textelor, ca un bun cunoscător al diferențelor dintre grai, ca limbă maternă și limba literară actuală (ilustrativ, am selectat exemple ,unde jocul și migala îl atrag pe copil):

– „Fă-ți un suc de mere”;

– „Confecționează un arici din castane sau cartofi”;

– „Experimentează, străduiește-te să fii în fiecare zi mai bun decât ieri”.

Dicționarul de cuvinte, care însoțește broderia de pagini, este, pe cât de complex, pe atât de util. Termenii din Vorbirea bănățeană sunt explicați cu termenii uzuali ai limbii actuale literare.

Ar fi multe de spus. Cartea servește la însușirea unui tezaur care nu trebuie lăsat în cotărița ușii de la podu’ cășii, ci trebuie conservat, ca un semnal de tezaur.

Recenta (pre)lansare a dovedit că în învățământul românesc, în general, și în cel de Banat, în special, „arma” cuvântului scris-vorbit o are Dascălul! Formator și Modelator de caractere (și prin carte scrisă)!

 

Concluzii

„Departe de a fi o lucrare exhaustivă este un model, care sperăm să fie adăugit și întregit de alți dascăli și poate chiar de copiii care acum o folosesc, pentru a împiedica viitorul și uitarea să ia cu sine identitatea și autenticitatea bănățeană”. (Autoarele).

Ce ar mai fi de adăugat?

Vivat! Crescat! Floreat!

Drum bun cărții pe pajiști de copii și miriști de cunoașteri, împletind utilul cu plăcutul și îndemânarea cu învățarea, simularea cu stimularea!

Felicităm Banatul ca Port-Drapel și în literaturi-manuale (în grai și coli întinse).

Despre cartea pentru copii (și numai) „Abecedar de vorbire bănățană” se va mai auzi!

Acum am dat start …la vorbire…

 

Florica R. CÂNDEA

membru UZPR Filiala „Ioan Slavici” Arad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *