◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro30.05.2024

Povestea obiectelor vechi
– Colecții și colecționari

Muzeul Județean de Biologie Umană Prahova a pregătit o nouă sursă de cunoaștere pentru pasionații de istoria, cultura și tehnica trecutului prin organizarea unei expoziții de antichități „Povestea obiectelor vechi. Colecție și colecționari”, ce poate fi vizitată la Sala Coloanelor de la Palatul Culturii Ploiești, până pe data de 21 aprilie 2024.

Deși pare surprinzătoare relația dintre Muzeul de Biologie Umană  și o astfel de expoziție, în realitate, ea este pe deplin justificată, deoarece, așa cum afirma domnul director Dragoș Grigorescu:  „Ele sunt modul nostru de a ne exterioriza, sunt mărturii ale trecutului, ale diversității și ale spiritului creator al oamenilor, poartă în ele o poveste, povestea celor care le-au creat, povestea celor care le-au deținut și folosit o perioadă. Obiectele sunt funcționale și recreează modelul natural de folosire a acestora, nu sunt desprinse din context. Ele au deservit familii. Povestea lor îi include și pe cei care le-au recondiționat, le-au reorientat uzanța către un domeniu cultural.  Sunt obiecte vechi, dar povestea pe care o poartă este actuală, poartă cu ele patina timpului și vor fi utile și generațiilor viitoare”.

Celor care au contribuit la realizarea acestei expoziții: Doru Fărcuș, Valentin Ghicuță, Alexander și Gabriel Hirsch, Cristian și Ciprian Rădulescu, Alexandru Dima, Dragoș Săfticu, Boris Paraschivescu, în semn de prețuire a pasiunii și a eforturilor făcute pentru salvgardarea acestor mărturii prețioase ale trecutului, din partea Muzeului de Biologie Umană le-au fost conferite diplome.

Este o expoziție a diversității manifestate, în mod deosebit, la nivel tehnic, fără a fi lipsită de  elemente artistice.

Astfel, în bogata colecție a lui Doru Fărcuș, „inima acestei expoziții”, cum a fost denumit, poți admira  concepția inedită și designul excepțional al unor ceasuri de epocă, precum, cel de șemineu model portic, cu decorațiuni și cadran turcesc, „Jappy Freres”, din 1837, ce a aparținut lui Barbu Catargiu, cel  de șemineu de la începutul secolului al XIX-lea din Franța, un tablou cu ceas echipat cu automaton și muzică de amuzament, Anglia, sec. al XIX-lea, ceas pentru edificiu, Franța, sec. al XVIII-lea, ceas misterios cuier cu coarne de capră, reprezentând ceas și cutie muzicală, Pădurea Neagră, Germania, sec. al XIX-lea, ceas misterios „Ghilmet”, Franța, 1880, pendul cu dioramă cascadă și muzică de amuzament, ceasuri de noapte, miniaturi, ceas de budoar.

În expoziția lui Doru Fărcuș poți asculta muzică și prin intermediul organetei  cu role, Chicago, 1887, „Mignon”, Leipzig, 1904, unei cutii muzicale originare din  Elveția, sec. al XIX-lea, simfonionului „Britania”, fabricat în Elveția, secolul al XIX-lea.

Lumea comunicațiilor este reprezentată de telefoane de birou – Ericsson, 1890, de birou – Berliner, 1910, de perete – Stockholm, 1907 și de radioreceptoare din prima jumătate a secolului al XX-lea, din SUA, Germania, Olanda, Suedia, Belgia, România. Acestora li se adaugă obiecte din multe alte domenii: lămpi de banchet, echipament de cuirassier, Franța, 1820, cuțite cu dage de vânătoare, scări cu șa otomane, sec. al XVIII-la, călimări cu ceas.

Este explicată povestea lămpii Tiffany, făcută din antimoniu de sticlă opalină, în jurul anului 1908, în stilul Art Nouveau american.

Este preferată de casele de filme, în filmul despre regina Maria apare pe biroul regelui Ferdinand.

Pasiunea de colecționar a lui Doru Fărcuș a început încă din copilărie și l-a stăpânit toată viața.

Își restaurează singur atât de bine obiectele, încât acestea nu par a fi atinse de patina timpului și sunt funcționale. Ne-a mărturisit că la ora actuală are obiecte pentru a dota două muzee.

Colecția lui Alexander Hirsch conține pipe printre care s-a aflat și una unicat, creată de Rolando Negoiță, fiul unui bijutier din Brașov de la care a moștenit talentul artistic, pe care l-a perfecționat prin studii universitare de artă.

Înainte de 1990, a imigrat în America, unde a devenit un valoros  creator de modă, după care s-a dedicat producerii de pipe la prestigioasa firmă de pipe „Butz Choquin”, unde există o linie de producție care îi poartă numele, „Pipele Butz Choquin – Rolando”. Pipele realizate de el sunt cunoscute în toată lumea.

Gabriel Hirsch a expus halbe de bere, din sticlă, ceramică și porțelan, din metal și zinc, halbe cu capac, miniaturi, din lut, cât și pahare din zinc. A prezentat povestea halbei de bere Tyrolean – Tankard, o adevărată operă de artă, de origine germană, pictată manual, pe care „motivul principal este separat de motivele laterale prin fire de floare-de-colț ”.

Colecția lui Alexandru Dima este alcătuită din: bancnote și monede românești și internaționale și plachete cu regii României, emise de Banca Națională a României. Alexandru Dima a prezentat povestea unei piese de mare valoare afectivă, o lupă pentru citirea hărților de război, moștenită de la bunicul său, care o primise în dar de la un ofițer superior în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Colecția lui Dragoș Săfticu este alcătuită din câteva microexpoziții: „Școala ploieșteană” în care sunt prezente cărți, reviste, embleme, insigne, ecusoane, fotografii etc.;  „Ploiești în regatul României (1881-1947)”: ștampile, fotografii, vederi, ceasuri deșteptătoare; „Ploiești în România comunistă (1947–1989) – predomină însemnele, emblemele, distincțiile.  

Colecția Christian și Ciprian Porumbescu conține bancnote, arme românești, îndeosebi, săbii, baionete  și spade din secolul al XIX-lea și pistoale de jucărie, cu capse, din anii 1900-1980.

A prezentat povestea unui prototip de baionetă franceză, pentru pușca Daudeleau, Mod. 1889, produsă pentru Armata Română, dar care nu a fost niciodată achiziționată.

Valentin Ghicuță este pasionat de mijloacele de transport și a expus numere de înmatriculare și plachete moto,  accesorii de biciclete, cât și velociped „Columbia”, din 1886, bicicletă „Columbia” cu cardan, din 1896, triciclu „Humber”, 1901, Scuter „Vespa”, din 1954.

Destul de interesantă este povestea bicicletei Dursley Pederson, cumpărată  din Belgia, un model rar, vopsită în albastru, cu furcă din spate și din față, placată cu nichel. Are accesorii originale pentru șaua hamacului, cu o acoperire din piele, ghidon nichelat cu pârghii de frână, inversate și jantele de 26 inc., fără articulații nichelate. Are montat un butuc de viteză Sturmey-Archer cu trei viteze, manivele nichelate, pedale de tip split-black.

Arta a fost reprezentată în expoziție de Boris Paraschivescu, intelectual de formație realistă, pasionat de artă,  fratele pictorului Valter Paraschivescu.

Din colecția dumnealui a expus tablouri aparținând pictorilor: Valter Paraschivescu, Victor Munteanu, Adrian Nicolae, Florin Șuțu, Camelia Profirescu, Inga Edu, Otto Barabas – Teleajen.

La vernisajul expoziției, Asociația „6 Dorobanți” a  participat cu un grup de membri echipați în uniforme ale Armatei Române din diverse epoci istorice: Revoluția de la 1848, Războiul de Independență, domnia lui Al.I. Cuza, Primul Război Mondial. Au fost prezentate și elementele distinctive ale acestora de către domnul Horia Șerbănescu.

Astfel, participanții la eveniment au avut posibilitatea să afle  cum arătau uniforme de infanterist și de artilerist, de influență ruso-prusacă,  specifice Revoluției de la 1848, uniforma de ofițer de stat major din epoca lui Al.I. Cuza, inspirată de model francez, uniforma de artilerie și de dorobanț din timpul Războiului de Independență, cu influențe ale costumului popular, cușmă cu pană și bluza după modelul iei, uniforme de ofițer și de soldat din timpul Primului Război Mondial.  Pe lângă uniformele menționate care erau recondiționate, cu păstrarea modelului original, a fost prezentată și o uniformă originală, cu elemente tradiționale ale uniformelor militare din secolul al XIX-lea, purtată de un sublocotenent în perioada interbelică (epoca lui Carol al II-lea),

A fost prezentat și „Tricolorul” militar cu însemnele sale: stema regală, inițiale domnești plasate în colțuri, acvila pe care este scris „Honor et Patria”, deviza Armatei Române.

Vizitând expoziția de la Ploiești, simți că pagini de istorie ți se ipostaziază vii în fața ochilor, mărturii ale manifestării spiritului uman în diversele sale ipostaze creative, tehnice și artistice, marcând stadii de dezvoltare ale societății omenești, gusturi și pasiuni.

 

Elena Trifan/UZPR

Un comentariu pentru “Povestea obiectelor vechi
– Colecții și colecționari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *