Ianuarie 2024 a fost cea de-a opta lună consecutivă cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, iar temperaturile la suprafața mării au atins un nivel record timp de zece luni consecutive (https://news.un.org/fr/story/2024/02/1143232, postat pe 15 februarie 2024): acest lucru este ilustrat de datele de la Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă din SUA (NOAA), NASA, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene și Agenția de Meteorologie din Japonia, patru dintre cele șase seturi de date internaționale care oferă Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) rapoarte despre starea climei.
Cu 1,66°C mai cald decât media din ianuarie pentru perioada 1850-1900
Temperatura medie lunară a aerului la suprafața solului și a oceanelor în ianuarie 2024 a fost cu 1,66°C mai mare decât estimarea mediei din ianuarie pentru anii 1850-1900, perioada de referință preindustrială desemnată, conform setului de date ERA5 utilizat de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), implementat de Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu în numele Comisiei Europene. Potrivit Copernicus Climate Change Service, temperatura din ianuarie a fost cu 0,70°C mai mare decât media 1991-2020 și cu 0,12°C mai mare decât temperatura celui mai cald ianuarie 2020.
Temperatura medie globală a suprafeței mării în ianuarie 2024 a atins 20,97°C, un record pentru ianuarie, cu 0,26°C mai mult decât cea mai caldă lună ianuarie măsurată la suprafața mării și înregistrată în 2016.
Suprafața mării atinge și ea temperaturi record
Precipitațiile globale au atins un nivel aproape record în ianuarie 2024, după un decembrie 2023 excepțional de umed. Părți mari din America de Nord, Asia și Australia au fost mai umede decât media, în timp ce mare parte din Africa de Sud și America de Sud au fost mai uscate decât media. El Niño a slăbit în centrul și vestul Oceanului Pacific, dar precipitațiile din Africa și sudul Statelor Unite au rămas tipice pentru El Niño, potrivit raportului lunar al NOAA. El Niño a început să slăbească în Pacificul ecuatorial, dar temperaturile aerului marin în general au rămas la un nivel excepțional de ridicat, potrivit Copernicus Climate Change Service.
Temperatura medie globală a suprafeței mării în ianuarie 2024 a atins 20,97°C, un record pentru ianuarie, cu 0,26°C mai cald decât cel mai cald ianuarie, înregistrat în 2016 și a doua cea mai mare valoare pentru o lună, aproape de recordul din august 2023 (20,98°C).
După 31 ianuarie 2024, temperatura zilnică a suprafeței mării a atins noi recorduri din toate timpurile, depășind cele mai mari valori anterioare în 23 și 24 august 2023. Raportul final al OMM privind starea climei globale în 2023 confirmă deja că 2023 a fost de departe cel mai fierbinte an înregistrat vreodată din cauza schimbărilor climatice induse de om.
Dispariția a 20% din speciile migratoare de animale
Speciile migratoare se confruntă cu provocări majore, aproape jumătate dintre ele fiind în declin și mai mult de 20% în pericol de dispariție, potrivit unui raport al Națiunilor Unite publicat pe 12 februarie 2024 (https://news.un.org/fr/story/2024/02/1143102): cea mai îngrijorătoare amenințare este cea care se referă la peștii migratori, 97% dintre specii fiind pe cale de dispariție. Acesta este primul raport despre starea speciilor migratoare din lume, iar cele mai mari două amenințări la adresa tuturor speciilor migratoare sunt supraexploatarea și pierderea habitatului din cauza activității umane.
Amy Fraenkel, șeful Secretariatului Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS), subliniază în raport importanța habitatelor specifice: „Ele călătoresc regulat, uneori mii de kilometri, pentru a ajunge în arealele de migrație, se confruntă cu provocări și amenințări enorme de-a lungul călătoriei lor, precum și la destinație, unde se reproduc sau se hrănesc”, a explicat ea.
Studiul la care ne referim a fost pregătit de oamenii de știință de la Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru CMS și a fost lansat la deschiderea Conferinței pentru conservarea faunei sălbatice de la Samarkand (Uzbekistan).
Impactul schimbărilor climatice
Raportul se concentrează, de asemenea, pe impactul schimbărilor climatice, nu doar ca o amenințare directă, ci și ca factor de amplificare a altor amenințări, cum sunt poluarea și speciile invazive. Efectele schimbărilor climatice asupra biodiversităţii sunt de aşteptat să crească semnificativ în următoarele decenii, potrivit raportului, care notează că schimbările de temperatură pot determina sosirea speciilor migratoare prea devreme, prea târziu sau deloc.
În plus, temperaturile mai ridicate pot distorsiona raporturile dintre sexe, în special la țestoasele marine, a căror determinare a sexului depinde de temperatură. De asemenea, pot reduce timpul petrecut cu hrana, cum ar fi câinii sălbatici africani, care se hrănesc mai puțin la căldură extremă și au mai puțini pui atunci când temperaturile sunt mai calde decât atunci când sunt mai reci.
Un apel la vigilență
Deși evidențiază situația îngrijorătoare a multor specii, raportul arată, de asemenea, că refacerea populațiilor și a speciilor este posibilă, cu condiția să existe o acțiune solidă și coordonată la toate nivelurile. Printre poveștile de succes, raportul menționează revenirea populațiilor de păsări în Cipru datorită acțiunilor locale concertate de interzicere a plaselor ilegale pentru păsări și lucrărilor integrate de conservare și restaurare în Kazahstan, care au permis antilopei saiga să revină din pragul dispariției. Raportul face un apel clar la acțiune și oferă o serie de recomandări prioritare.
Recomandările includ consolidarea și extinderea eforturilor de combatere a recoltării ilegale și nedurabile a speciilor migratoare, intensificarea acțiunilor care vizează identificarea, protejarea și gestionarea mai bună a siturilor importante pentru speciile migratoare și lupta împotriva poluării luminoase, fonice, chimice și plastice.
Conferința părților
Țările reunite la cea de-a 14-a Conferință a statelor părți la CMS, care s-a desfășurat între 12 și 17 februarie 2024, la Samarkand, au discutat recomandările de mai sus și au convenit ca guvernele, organizațiile de animale sălbatice și oamenii de știință din țările membre UNEP să-și unească forțele pentru a promova implementarea Convenției.
Doamna Amy Fraenkel a subliniat agenda principală: „Avem zeci de subiecte politice diferite pentru diferite tipuri de specii. Există probleme transversale, cum ar fi poluarea luminoasă. Schimbarea climatică este pe ordinea de zi. Bolile vieții sălbatice sunt pe ordinea de zi, precum și alte domenii la care lucrăm foarte mult”, a adăugat ea.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: unsplash.com