Adevărul incomod este că oamenii citesc rar dincolo de primele câteva paragrafe ale unui articol de știri. Noua tehnologie numită jurnalism modular, bazată pe inteligență artificială, poate ajuta jurnaliștii să capteze interesul cititorilor.
Când vorbim despre jurnalism și inteligență artificială (AI), de multe ori presupunem că aducem doar o bucată de tehnologie în redacție pentru a rezolva o problemă editorială și a continua să facem jurnalism ca de obicei. Dar ce ne face atât de siguri că modul în care spunem poveștile funcționează?
Modul în care definim o problemă are foarte mult de-a face cu soluția pe care o găsim. În timp ce majoritatea organizațiilor de știri caută să folosească tehnologia pentru a-și crește audiența și a le evidenția, puțini se întreabă dacă tipul de jurnalism pentru care folosesc tehnologia este de fapt util cititorilor lor.
Tocmai aceasta este întrebarea pe care a vrut să o exploreze Pierpaolo Bozzano, șeful Content Innovation Lab, la editura italiană Il Sole 24 Ore. Așa că el și echipa sa s-au alăturat Collab Challenges, o serie de experimente organizate de JournalismAI, un proiect al Polis, think tank-ul de jurnalism de la London School of Economics and Political Science (LSE).
Bozzano a început prin a explica adevărul despre jurnalismul de astăzi: articolele lungi nu ajung la majoritatea publicului. Oamenii scanează doar titlul și primele paragrafe, iar restul articolului rămâne pe site necitit.
Pentru mulți jurnaliști și editori, acest lucru poate fi greu de înghițit. Bozzano a spus că a existat o oarecare rezistență din partea colegilor săi care au simțit că le este luată libertatea de a construi o poveste așa cum își doresc ei. Dar dacă ești serios și scrii pentru cititorii tăi și nu pentru tine (sau pentru a impresiona alți jurnaliști), există o nouă modalitate de a face jurnalism.
Conceptul de a privi o poveste nu ca pe un monolit, ci ca pe o colecție de fragmente care sunt utile sau inutile pentru cititor se numește jurnalism modular. Un modul este o bucată de text care, de exemplu, răspunde la o întrebare specifică precum „de ce este importantă această poveste” sau „care este impactul asupra comunității mele”. Pentru a defini modulele – și pentru a învăța tehnologia să le recunoască – echipa a lucrat cu lingviști și, de asemenea, a luat în considerare nevoile utilizatorilor.
Odată ce ați identificat modulele, puteți apoi să le alegeți și să le amestecați în funcție de ținta poveștii. Acesta este unul dintre cele mai importante puncte ale jurnalismului modular – trebuie să încetăm să ne gândim la munca noastră ca fiind unică pentru toate. Aceeași poveste poate fi înțeleasă mai bine dacă este prezentată într-un mod diferit. De exemplu, dacă un utilizator dorește un cont scurt și îi prezentăm un text de 2.000 de cuvinte, nu-i oferim ceea ce dorește. Același lucru este valabil și în ceea ce privește unghiul de poveste – unii cititori pot fi mai receptivi la o opinie, în timp ce alții, văzând o opinie aruncată într-o poveste care ar trebui doar să informeze, nu vor mai citi. „Ne-am dat seama că trebuie să încetăm cu plângerile în articolele noastre. Jurnaliștii ajută la determinarea modului în care sunt asamblate modulele, iar tehnologia funcționează pentru a le potrivi, astfel încât să fie adaptate utilizatorului. Dacă doriți să păstrați atenția cititorilor, omiteți părțile care pot părea condescendente și folosiți-le pe cele care aduc valoare autentică”, explică Bozzano.
Jurnaliştii sunt adesea învăţaţi să scrie într-o anumită structură şi ordine, astfel încât succesiunea de informaţii să aibă sens. În mod surprinzător, povestea încă are sens atunci când se modifică modulele, deoarece acestea sunt idei independente, care au sens fiecare.
„Proiectul de jurnalism modular este o oportunitate pentru noi, jurnaliștii, să ne dăm un pas înapoi și să nu ne mai considerăm o elită care știe cel mai bine de ce au nevoie oamenii”, afirmă Bozzano. În opinia sa, AI este viitorul jurnalismului, deoarece poate ajuta redacțiile să construiască algoritmi pentru a-și servi mai bine publicul. Pe de altă parte, poate oferi oamenilor noi instrumente pentru a controla modul în care doresc să consume conținut. Editori precum BBC sau The Guardian explorează deja noi modalități de a produce conținut sub formă de fragmente care pot fi îmbinate, mai degrabă decât să introducă totul într-un articol monolit. „În cele din urmă, premiul este atenția utilizatorului și aceasta este cea mai mare monedă din era digitală”, scrie journalism.co.uk.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro03.05.2024Articole recente
- Valahii din Balcani în cronica francezului Robert de Clari,
de la începutul secolului
al XIII-lea - Poezia – o pasăre spin
- Povești fabuloase prind viață
la Castelul ,,Ghika”
din Dofteana, Bacău - „Ar fi bine să existe un ghid de utilizare
a mediului virtual, care să ajute la identificarea informațiilor corecte și să inoculeze o rezistență la propagandă”. Interviu neconvențional
cu jurnalista Lavinia Betea - UZPR le urează un cald „La mulți ani!” colegilor care își sărbătoresc ziua de naștere
- „Ziariștii, dar și decidenții politici trebuie
să aibă grijă ca inteligența artificială să rămână un instrument care să ne faciliteze viața,
dar să nu ajungă să ne domine”.
Interviu cu acad. Ioan Aurel Pop,
președintele Academiei Române - Dulcea viață
de europarlamentar… - Pictura ca terapie a sufletului
- Muzeul Național al Literaturii Române și UZPR
celebrează Ziua Internațională a Libertății Presei
prin expoziția de caricatură jurnalistică
semnată de Vali Ivan
Contact
SEDIUL CENTRALBd. Gral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti, Cod poștal: 010336, Oficiu Poştal 22
Telefon fix: 021.317.92.25
Telefon mobil: 0746.137.911 / 0746.137.914
Telefon legitimații: 0743.394.000
Telefon contabilitate: 0746.137.913
Fax: 021.313.06.72
Program de lucru:
LUNI – JOI 10.00 – 18.00
E-mail:
secretariat@uzp.org.ro
contact@uzp.org.ro
comunicare@uzp.org.ro
radiouzpr@uzp.org.ro
revista@uzp.org.ro
comisiadeatestare@uzp.org.ro
joda@uzp.org.ro
editura@uzp.org.ro