Tyra Grove Krause, un oficial de la Statens Serum Institut (SSI), care se ocupă de bolile infecțioase, a declarat în ianuarie 2022 că varianta Omicron a virusului SARS CoV-2 ar putea „să ne scoată” din pandemie și să-i readucă pe Danezi la normalitate în termen de două luni, adică până în martie 2022; începând cu 1 februarie 2022, în Danemarca au fost ridicate toate restricțiile legate de pandemia de COVID-19, care nu a mai fost considerată „critică pentru societate”. Doar călătorii care intră în Danemarca trebuie să prezinte în continuare dovada vaccinării.
Renunțarea la vaccinul Astra Zeneca
Pe 14 aprilie 2021, Danemarca a devenit prima țară din Europa și din lume, care a încetat definitiv să mai utilizeze vaccinul Covid-19 dezvoltat de AstraZeneca, în urma informațiilor despre posibila legătură cu apariția unor cazuri foarte rare de cheaguri de sânge (https://www.forbes.ro/danemarca-devine-prima-tara-care-renuntat-definitiv-la-vaccinul-astrazeneca-211206, postat pe 14 aprilie 2021). Astfel, Danemarca a fost nevoită să-și reorganizeze întreaga schemă de vaccinare: rezultatele investigațiilor asupra cheagurilor de sânge „au arătat efecte secundare reale și grave – am ales, prin urmare, să continuăm programul de vaccinare pentru toate grupurile țintă fără acest vaccin”, a declarat Soren Brostrom, șeful Agenției de Sănătate a țării.
Începând cu 4 aprilie 2021, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a primit rapoarte cu privire la 169 de cazuri de Tromboză de Sinus Venos Cerebral (CVST) după administrarea a 34 de milioane de doze de Astrazeneca în Spațiul Economic European. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare a UE a lăsat la latitudinea statelor individuale să-și realizeze propriile evaluări ale riscurilor și să decidă modul de administrare a vaccinului: multe țări europene, printre care și România au reluat administrarea vaccinului AstraZeneca, unele limitându-i utilizarea la anumite grupe de vârstă, în special la cele cu vârsta de peste 50 sau 60 de ani.
Danemarca a fost prima țară care a suspendat inițial orice utilizare a vaccinului în martie 2021, din motive de siguranță și, de asemenea, a întrerupt vaccinarea cu dozele Johnson & Johnson, în așteptarea unor investigații ulterioare asupra unei eventuale legături similare. Aproape un milion din cei 5,8 milioane de locuitori ai țării au fost vaccinați, 77% cu vaccinul Pfizer-BioNTech, 7,8% cu Moderna și 15,3% cu AstraZeneca. Danemarca a redus restricțiile după ce rata zilnică de infectare cu Covid-19 a scăzut de la câteva mii în decembrie 2021, la 500-600 în aprilie 2022.
Un incident neobișnuit a avut loc pe 14 aprilie 2021, în Timpul conferinței de presă în care autoritățile acestei țări au anunțat că renunță la vaccinarea cu AstraZeneca (https://www.activenews.ro/stiri/Sefa-Agentiei-Medicamentului-din-Danemarca-a-lesinat-in-direct-in-timpul-conferintei-in-care-se-anunta-suspendarea-vaccinarilor-cu-AstraZeneca.-VIDEO-166307, postat pe 14 aprilie 2021): Tanja Erichsen, șefa Agenției Medicamentului din Danemarca, a leșinat și a căzut din picioare, lovindu-se cu capul de podeaua acoperită cu mochetă. Erichsen s-a prăbușit în Timp ce, alături, vorbea șeful Institutului de Sănătate, Soren Brostrom. Acesta i-a acordat, de altfel, primul ajutor. Brostrom, împreună cu alte persoane aflate în sală au întors-o pe femeie astfel încât să stea lateral, și nu pe spate. Erichsen a fost apoi transportată la spital; pe contul de Twitter al Agenției Daneze a Medicamentului (DAM) a apărut ulterior informația că femeia și-a revenit de pe urma incidentului. ”Nu știm când s-a vaccinat Tanja Erichsen și cu ce”, au comentat cei de la DAM.
Sistemul Corona Pass
Din 6 aprilie 2021, Danemarca a început să implementeze „pașaportul” Covid, ca parte a unui plan de redeschidere condiționată a societății (https://www.activenews.ro/stiri/Danemarca-implementeaza-de-azi-sistemul-CoronaPass-doar-cei-testati-vaccinati-sau-vindecati-de-Covid-mai-au-acces-in-anumite-incinte-private-166131, postat pe 6 aprilie 2021) – „pașaportul” Covid este bazat pe un cod QR, disponibil atât prin intermediul unei aplicații pentru smartphone, cât și sub formă tipărită. Pentru început, certificatul a permis intrarea în anumite întreprinderi mici – frizerii, saloane de înfrumusețare sau școli de șoferi – dovedind că posesorul este fie complet vaccinat, fie că s-a vindecat deja de Covid-19 în ultimele 2-12 săptămâni, fie că are un test Covid negativ în ultimele 72 de ore. Persoanele care nu au trecut prin una dintre aceste etape nu dobândesc drept de intrare în nici una dintre aceste incinte.
Autoritățile au spus că este o măsură temporară, dar este de așteaptat să rămână în vigoare până când întreaga populație daneză va avea acces la vaccinarea împotriva coronavirusului. Pentru moment, pașaportul Covid danez nu va fi impus pentru călătorii, ci va fi obligatoriu pentru accesul la terase, care sunt programate să se redeschidă pe 21 aprilie, apoi în cazul restaurantelor, muzeelor, teatrelor și cinematografelor, începând cu 6 mai 2021. Antreprenorii care nu le cer clienților „Coronapass-ul” la control sunt pasibili de amenzi în valoare de minimum 400 de euro, mergând până la maximum 6.000 de euro în cazul unei omisiuni repetate, a declarat Ministrul Justiției. Pentru clienți, amenda va fi în jur de 330 de euro.
Veche comoară de aur
Una dintre cele mai mari, mai impresionante, mai valorase și mai frumoase comori de aur din Istoria Danemarcei a fost descoperită, din întâmplare, în toamna anului 2022, în satul danez Vindelev, în apropiere de Jelling, cândva o aşezare umană înfloritoare, acum un sit arheologic important (Vechea comoară de aur care rescrie istoria daneză (descopera.ro), postat pe 5 ianuarie 2023): tezarul, vechi de aproape 1500 de ani, are masa de 1 kg și include 22 de artefacte din aur, piese valoroase printre care medalioane romane, pandantive ornamentate numite bracteates, unele dintre ele de dimensiunile unei farfurii. Pe aceste obiecte s-au găsit inscripții misterioase și rune nemaivăzute până acum despre care cercetătorii cred că sunt unele dintre cele mai vechi referiri la zeii nordici.
Tezaurul a fost descoperit de Ole Ginnerup Schytz, un arheolog, care tocmai își achiziționase un detector de metale pentru care ceruse aprobarea de a-l testa pe terenul deținut de unul dintre foștii săi colegi de școală. După câteva ore de căutări, a dat peste această fantastică descoperire arheologică: faptul că obiectele au fost găsite îngropate sub o casă i-a determinat pe istoricii și arheologii danezi să creadă că satul Vindelev ar fi putut fi cândva un loc bogat din Epoca Fierului, iar tezaurul ar fi putut fi ascuns acolo doar de cineva cu statut important. Tezaurul datează de la mijlocul secolului al VI-lea d.Hr., sugerând că o așezare datând din Epoca Fierului se afla aici înainte ca Vikingii să sosească în zonă câteva secole mai târziu. Câteva dintre piese au simboluri în relief pe care arheologii le-au recunoscut cu greu; de exemplu, un bracteat – o monedă acoperită cu o foiță de aur – are pe suprafața celor două fețe mai multe rune (simboluri), un cap de bărbat, imaginea unei păsări și un cal. Între botul și membrele anterioare ale calului este o inscripție runică – „houaʀ”, adică „suprem” și este posibil să facă referire la un conducător al acelei perioade, ori să fie asociat cu zeul Odin, zeul nordic al înțelepciunii și al războiului. O altă monedă îl înfățișează pe împăratul roman creștin Constantin cel Mare, care a domnit în urmă cu aproape 1.700 de ani, ceea ce confirmă că Danezii din Epoca Fierului au făcut comerț chiar cu așezări bizantine…
Arheologii au descoperit și alte tezaure de aur în zona din apropiere, ceea ce poate presupune că aurul a fost oferit de localnici zeului lor suprem – Odin, ca gest disperat în încercarea de a-l liniști într-o perioadă haotică. „Doar un membru al societății ar fi putut aduna o comoară atât de mare precum este cea descoperită de Schytz. Din motive necunoscute, a ales să îngroape acest tezaur impresionant aici, pentru a-l salva în caz de răzoi, poate a făcut-o în urma unei erupții vulcanice care a zguduit Europa în anul 536 î.Hr. sau poate fi un semn de sacrificiu și supunere față de puterile superioare”, a spus Mads Ravn, șef de cercetare la Muzeul danez Vejle. În Danemarca, Epoca Fierului este datată între anii 500 î.Hr. şi 400 d.Hr. și marchează începutul epocii de aur a Vikingilor: arheologul amator Ole Ginnerup Schytz a făcut descoperirea pur întâmplător, negândindu-se vreo clipă la faptul că detectorul său de metale avea să dea de urma unei mari comori antice – „Atunci când am descoperit primul obiect, acesta era plin de noroi. Habar nu aveam ce poate fi, iar singurul lucru care mi-a trecut totuși prin cap în acel moment a fost că arăta precum capacul unei conserve de pește”. Și Schytz a continuat să sape până când a descoperit întreaga colecție de comori formată din cele 22 de obiecte de aur.
La scurt timp după ce a fost făcută făcută descoperirea, la fața locului a venit o echipă de arheologi, însoțită de experți ai Muzeului Național Danez: reprezentanții muzeului au declarat că multe dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele decenii au fost realizate de arheologi amatori…
Emilian M. Dobrescu / UZPR