În multe țări din întreaga lume, un număr semnificativ de oameni evită în mod constant știrile – consumul de știri este în scădere, interesul pentru știri este în declin și evitarea selectivă a știrilor crește. Analizând pe larg date din sondaje, precum și peste 100 de interviuri cu persoane care evită știrile din Marea Britanie, Spania și SUA, reutersinstitute.politics.ox.ac.uk a cristalizat câteva repere majore ale acțiunii pe care jurnaliștii o pot întreprinde pentru a contracara fenomenul, mai ales într-un an electoral fără precedent, în care două miliarde de pământeni sunt așteptați în fața urnelor.
Informații legate de comunitate
Evitarea știrilor nu este doar un răspuns la conținut. Mulți oameni – și nu doar cei care evită știrile – spun că știrile sunt deprimante și că oricum nu pot face nimic în privința problemelor pe care le văd în știri. Aceste plângeri reprezintă un punct de plecare pentru a întâlni oamenii acolo unde se află din punct de vedere cultural. O organizație de știri trebuie să spună „te auzim”, s-ar putea diferenția de abundența de știri necruțător deprimante afirmând clar și explicit „vrem să fim diferiți” și spunând oamenilor – în timp și arătându-le oamenilor – că le pot aduce informații mai aproape de experiența lor trăită, prezentate în moduri mai accesibile și concentrate pe lucruri pe care le pot influența.
Cei care doresc să-i implice pe cei care evită știrile trebuie să țină cont de faptul că sensul și valoarea știrilor pentru cetățenii individuali sunt profund relaționale, legate de identitățile lor și de comunitățile cărora le aparțin. În această privință, eforturile de a aborda evitarea consecventă a știrilor trebuie să înceapă prin a examina în mod sistematic dacă organizațiile mass-media deservesc, de fapt, acele grupuri care sunt cel mai probabil să evite știrile (persoanele mai tinere, femeile și părțile mai puțin privilegiate ale publicului. Cercetările au arătat că simțul comunității ajută la creșterea valorii aproape oricărei practici media. Încurajarea și cultivarea simțului comunității este esențială și pentru alte practici de lungă durată, inclusiv organizarea comunității sau mobilizarea politică. „Constatările noastre subliniază importanța comunității în a ajuta oamenii să-și mențină un obicei de a accesa știri și am constatat că chiar și cei mai îndârjiți dintre cei care evită știrile au recunoscut că există unele beneficii sociale de a fi informați”, menționează sursa citată.
Personalizare, familiarizarea publicului cu munca profesioniștilor media
Mulți cei care evită știrile afirmă că știrile consumă prea mult timp, nu se potrivesc cu rutinele zilnice și sunt incompatibile cu responsabilitățile lor de acasă. Acestea sunt, la rândul lor, aspect asupra cărora se poate acționa. Chiar și doar „ambalarea” relatărilor existente în mod diferit pentru diferite audiențe ar putea ajuta. Rezumatele simple care să însoțească articole mai lungi și aprofundate ar putea servi mai bine nevoilor diferitelor persoane.
În ceea ce privește conținutul, o parte a problemei implică ipoteze despre familiaritatea oamenilor cu actorii și procesele – în politică sau în altă parte – dar la un nivel mai de bază, iar aceasta este o problemă de limbaj. Departamentul de Educație al SUA estimează că mai mult de jumătate dintre adulții americani au un nivel de alfabetizare în proză sub clasa a 6-a, dar multe știri par să presupună competențe la nivel de liceu, dacă nu chiar la nivel de colegiu, precum și cunoștințe contextuale. Widgeturile online, pe care unele organizații de știri le experimentează, pot oferi fundal și context pentru cei care sunt începători cu o poveste. Iar personalizarea oferă oportunități suplimentare. În viitor, personalizarea ar putea oferi nu doar selecții diferite de povești, ci și relatări potrivite cu interesele individuale ale utilizatorilor și nivelurile anterioare de cunoștințe de bază.
Pe de altă parte, pentru o profesie și o industrie bazate aproape în întregime pe comunicații, știrile, în cele mai bune condiții, oferă o valoare reală oamenilor și beneficii sociale pentru comunități și societate în general.
Toate inovațiile pe care organizațiile de știri le experimentează deja îi vor atrage pe cei care evită știrile doar dacă oamenii știu despre ele. „Intervievații noștri au spus uneori că ar putea consuma mai multe știri dacă ar veni într-un format mai ușor de digerat sau dacă ar acoperi X, Y sau Z opțiuni. Dacă organizațiile de știri dezvoltă modalități de a furniza știri care sunt eficiente și se referă la teme de care să le pese oamenilor, trebuie să găsească modalități mai bune de a promova aceste formate dincolo de bazele lor fidele de clienți. De exemplu, am descoperit că cei care evită știrile consecvente rareori au simțit că știu multe despre modul în care sunt relatate știrile, ceea ce le face dificil să facă distincția între sursele care produc știri și sursele care doar le reproduc. Această incertitudine părea să contribuie la sentimentul lor că toate știrile sunt prea de opinie”, arată Reuters Institute.
Reafirmarea valorilor editoriale și apărarea standardelor profesionale
Într-un mediu în care a devenit din ce în ce mai dificil să se diferențieze știrile produse profesional de alte mass-media și în care industria în sine este atacată în mod regulat de actorii politici și interesele corporative care încearcă în mod deliberat să o discrediteze, jurnaliștii și presa de știri nu pot să aștepte ca oamenii să vadă virtutea muncii lor sau rezultatele intervenților de alfabetizare media pentru a cultiva încrederea în rândul generației următoare. Poate fi necesară o campanie de relații publice la scară largă, la nivel de industrie, pentru a se modifica în mod real noțiunile oamenilor despre ceea ce fac jurnaliștii.
Mulți oameni își doresc de la jurnalism un reportaj precis, care să dea explicații, independent de influența comercială și politică nejustificată, dar au ajuns să creadă că așa ceva nu prea mai există și nici nu știu unde să-l găsească. Organizațiile de știri, nu doar individual, ci și colectiv, trebuie să explice mai proactiv ceea ce fac, să comunice valoarea muncii lor și să se apere împotriva unora dintre cele mai dăunătoare teorii despre jurnalism. O coaliție de organizații academice și non-profit orientate spre jurnalism și/sau instituțiile de știri în sine sunt probabil cel mai bine poziționate pentru a depune acest effort, pentru a reafirma valorile editoriale și a apăra standardele profesionale în fața publicului și astfe să obțină, ca unul dintre efecte, combaterea reală a evitării știrilor. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com