◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.02.2024

FAO. Planul de transformare a sistemelor agroalimentare ale lumii

Către finalul COP28 din Dubai, pe 10 decembrie 2023, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), organism din cadrul ONU a prezentat un plan revoluționar, care își propune să transforme sistemele agroalimentare ale lumii în rezervoare de carbon până în 2050 (https://news.un.org/fr/story/2023/12/1141492): FAO a identificat 10 domenii prioritare, cum ar fi animalele, solul și apa, culturile, dietele și pescuitul. Scopul acestui plan este transformarea sistemelor agroalimentare, a modului în care alimentele pe care le mâncăm sunt produse, transportate și eliminate – de la emițători neți de gaze cu efect de seră la rezervoare de carbon, captând 1,5 gigatone de emisii pe an. Această revoluție ar contribui la eliminarea foametei în lume fără a împinge planeta dincolo de limita de 1,5 grade Celsius a încălzirii globale stabilite de Acordul de la Paris privind Clima adoptat în 2015.

David Laborde, directorul Diviziei de Economie Agroalimentară la FAO, a spus că foaia de parcurs este concepută pentru a evita „pesimismul” și oferă modalități de a acționa astăzi. într-un mod care poate aduce beneficii tuturor: „Avem nevoie ca factorii de decizie să acționeze. Avem nevoie ca societatea civilă să fie mobilizată și sectorul privat să înțeleagă că a face alegeri mai bune astăzi înseamnă a face investiții mai sustenabile și mai profitabile pentru mâine. 120 de puncte de acțiune pot părea multe, dar scopul final este realizarea „unei transformări a sistemului în care fiecare trebuie să joace un rol”.

 

„Un bun punct de plecare”

Economistul șef al FAO, Maximo Torero, a declarat că obiectivul acestei foi de parcurs este de a transforma sistemele agroalimentare prin acțiuni climatice accelerate pentru „a ajuta la asigurarea securității alimentare și a nutriției pentru toți. Cu aproximativ 738 de milioane de oameni care suferă de malnutriție cronică în întreaga lume, Torero a spus că alimentele trebuie să facă parte din dezbaterea climatică și trebuie să atragă investiții pentru rezolvarea problemelor climatice, care, în prezent, reprezintă doar 4%.

Potrivit unui raport publicat ca parte a foii de parcurs, FAO observă că finanțarea climatică pentru sistemele agroalimentare este surprinzător de scăzută și continuă să scadă în raport cu fluxurile globale de finanțare climatică, într-un moment în care de acest tip de finanțare este nevoie urgentă.

Maximo Torero a spus că munca depusă la COP28 este „un bun punct de plecare” și că această foaie de parcurs poate oferi îndrumări pentru punerea în aplicare a Declarației Emiratelor Arabe Unite (EAU) privind agricultura durabilă, reziliența sistemelor alimentare și acțiunea climatică, care a fost prezentată la deschiderea COP28.

 

Accelerarea implementării

Inițiativa FAO a fost prezentată în timpul Zilei Alimentației, Agriculturii și Apei la Expo City din Dubai, unde miniștrii și alți înalți oficiali sunt adunați pentru a discuta modalități de implementare a Declarației EAU, semnată acum de peste 150 de state membre.

Într-un mesaj către evenimentul la nivel înalt, secretarul general adjunct al ONU, Amina Mohammed, a subliniat că Declarația EAU este o „declarație puternică, de voință politică pentru a conduce tranzițiile de care avem nevoie”, deoarece termenul limită pentru realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se apropie rapid.

 

„Având la dispoziție șapte ani până la atingerea obiectivelor noastre de durabilitate și climat, trebuie urgent să ne consolidăm eforturile colective folosind sistemele alimentare ca pârghie pentru a accelera implementarea planului prezentat”. Dna Mohammed a adăugat că orice cale către atingerea pe deplin a obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris trebuie să includă agricultura și sistemele alimentare, de unde provin mai mult de o treime din emisii.

 

„Revoluția algelor”

Algele, „cea mai mare resursă neexploatată pe care o avem pe planetă, oferă o soluție inovatoare la unele dintre cele mai presante provocări globale cu care se confruntă Umanitatea”, a spus Vincent Doumeizel, consilier principal pentru Oceane al Pactului Global al Națiunilor Unite. El a anunțat la COP28 că, conduce „revoluția algelor”, care ar putea ajuta la combaterea nu numai a crizei climatice, ci și a crizei alimentare și socio-economice.

Vincent Doumeizel a subliniat capacitatea enormă a algelor de a absorbi carbon și de a oferi un substitut durabil pentru plastic, făcându-le un instrument excelent pentru atenuarea schimbărilor climatice și restabilirea biodiversității: „Algele pot crește foarte repede – până la 40 de centimetri pe zi pentru a ajunge la 60 de metri înălțime. Deci este o pădure adevărată și absoarbe mai mult carbon decât pădurea tropicală amazoniană”.

Expertul oceanic a spus că sistemele alimentare învechite sunt printre cei mai mari contributori la schimbările climatice, pierderea biodiversităţii, deficitul de apă, epuizarea solului şi nedreptatea socială. Potrivit acestuia, agricultura de alge marine în Africa de Est și-a dovedit deja capacitatea de a crea locuri de muncă și de a face ca „80% din venituri să fie destinate femeilor” din Africa de Es

Vincent Doumeizel a menționat că, deși este bogată în nutrienți și proteine, aproape toate algele pe care le consumăm astăzi sunt colectate de pe plaje. El a subliniat nevoia de a „schimba narațiunea” fricii și pieirii prezentată deja generațiilor viitoare și de a „le da speranță și optimism. Cred că, dacă vom învăța să cultivăm oceanul, vom fi amintiți ca prima generație de pe planetă capabilă să hrănească întreaga populație, atenuând în același timp schimbările climatice, restabilind biodiversitatea și reducând sărăcia”.

 

Emilian M. Dobrescu

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *