Diferite țări și culturi sărbătoresc sezonul festiv al Crăciunului în moduri diferite. Pentru unii, tradițiile religioase sunt în centrul festivităților. Pentru alții, totul este să se adune cu familia pentru a se bucura de o masă delicioasă sau a-i vizita pe apropiații care locuiesc departe. Aceasta în sine este, de asemenea, o tradiție. Colindele de Crăciun sunt un element de bază, la fel vâscul, agățat în locuri strategice de cei romantici. Sunt trimise și primite felicitări, iar copiii se trezesc în dimineața de Crăciun așteptându-se să vadă cadouri împachetate.
Alte tradiții sunt la fel de fermecătoare în această perioadă plină de bucurie.
În fiecare an, în perioada Crăciunului, companiile și guvernele municipale din Peru se unesc pentru a oferi panettone (pâine dulce) și nenumărate căni cu ciocolată caldă comunităților defavorizate din țară. De asemenea, se colectează jucării și dulciuri pentru a le oferi copiilor din aceste comunități. Evenimentul La Chocolatada datează din anii 1930, când a fost folosit de politicieni pentru a câștiga simpatia cetățenilor. De atunci, tradiția s-a răspândit în alte țări, precum Spania, Bolivia, Argentina și Ecuador.
Să fii în Caraibe în timpul sezonului festiv înseamnă să participi la o varietate de tradiții unice de Crăciun. Guyana, care face parte din Caraibe, celebrează cu oameni costumați care dansează din ușă în ușă purtând costume de… fantomă. Alături de aceste festivități, sunt savurate mâncăruri delicioase, inclusiv prăjitură neagră, carne de porc cu usturoi și bere de ghimbir de casă.
În Japonia, Crăciunul merge mână în mână cu afișaje cu LED-uri în centrele comerciale, cine romantice și pui prăjit. Japonezii mănâncă tradiționalul kurisumasu keeki, oprăjitură albă, decorată cu căpșune, reuniți cu cei dragi. Această tradiție începută de cofetarul Fujiya, care a încurajat oamenii să „mănânce prăjitură de „Crăciun”.
În casele de familie din Portugalia, construirea unui pătuț de Crăciun sau presépio sub pomul de Crăciun este încă o tradiție prețuită. Include elementele obișnuite ale nașterii, inclusiv figurile înțelepților, Iosif, Maria și Pruncul Iisus. Multe dintre presépios includ o figură de măgar și taur care înconjoară pătuțul lui Iisus. Unele familii includ scene din viața de zi cu zi în amenajarea nașterii. Un exemplu uimitor în acest sens este Presépio Gigante din Vila Real de Santo António, scenă care include apicultori, o piață, vânători, fermieri și multe altele.
În Noua Zeelandă, conceptul de pom de Crăciun este crescut cu un frumos copac Pohutukawa. Bradul este prezentat pe decorațiunile de Crăciun și este menționat în mai multe colinde. În mitologia maori, se spune că florile purpurii strălucitoare ale copacului reprezintă sângele unui războinic care și-a pierdut viața în încercarea de a răzbuna moartea tatălui său. După ce coloniștii creștini au sosit în Noua Zeelandă, aceștia au dat copacului Pohutukawa numele alternativ de brad de Crăciun neozeelandez. Acest simbol important al sezonului festiv din Noua Zeelandă a fost, de asemenea, un favorit al Reginei Elisabeta a II-a, care a primit anual un borcan cu miere din florile acestui copac.
De Crăciun, o stea portocalie strălucește la fereastra fiecărei case din Groenlanda, în timp ce aurora boreală dansează pe cerul întunecat. Familiile își aprind steaua și cântă colinde groenlandeze de Crăciun. Bisericile țin slujbe speciale, după care mici peșteri sunt săpate în zăpada care a căzut peste mormintele din curtea bisericii. În fiecare dintre aceste peșteri este plasată o lumânare aprinsă. Și parada Luciei este obișnuită în Groenlanda. Copiii sunt îmbrăcați în halate albe, fiecare purtând o lumină în mâini. Persoana care conduce parada este numită Lucia, iar ea poartă o coroană împodobită cu patru lumini.
În perioada Crăciunului, în Italia, ciobanii apar în piețe din multe regiuni. Îmbrăcați în piei de oaie și mantale de lână, ei cântă melodii festive din cimpoi. Una dintre cele mai solicitate melodii este imnul de Crăciun „Tu Scendi dale Stelle”. Tradiția păstorilor cu cimpoi, cunoscută și sub numele de zampogna, a început în vremurile romane antice, când ciobanii călătoreau din casele lor de munte în oraș pentru a cânta pentru oameni.
Pomii de Crăciun sunt obișnuiți în Grecia, dar la fel și bărcile de Crăciun care de obicei ocupă un loc chiar lângă bradul tradițional. Mai multe insule grecești preferă bărcile, care sunt decorate pentru a celebra Sărbătorile de iarnă. Nu se știe exact de unde a început tradiția, dar unii cred că, deoarece insulele sudice ale Mării Egee nu aveau o mulțime de copaci, locuitorii au apelat la ceva ce aveau la îndemână: bărcile. Se credeși astăzi că ambarcațiunile care aduceau cândva bărbații acasă au devenit un simbol al speranței, transferat Crăciunului. (Roxana Istudor)
Foto: Wikipedia