◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Europenizare. Probleme și iar probleme

Alocări pentru cercetare-dezvoltare

Conform datelor Eurostat, în 2021, totalul alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost de 109.250 milioane euro, echivalentul a 0,8% din PIB-ul UE (companiile din Europa Centrală continuă să investească în Cercetare în ciuda incertitudinii (cursdeguvernare.ro), postat pe 16 noiemrie 2022). Aceasta este o creștere de 6% față de 2020 și o creștere cu 35% față de 2011. România este din nou pe ultimul loc din UE la acest capitol, cu cea mai mică alocare pentru activități de cercetare și dezvoltare.

Mai mult, în primul an al pandemiei, 23 din cele 27 de state ale Uniunii și-au MAJORAT sumele alocate pentru sectorul R&D, excepțiile fiind marginale ( Portugalia de la 72,7 euro în 2019 la 71,4 euro în 2020, Malta de la 61,3 euro la 58,3 euro și Ungaria de la 40,6 euro la 38,8 euro).

 

Deficitul comercial record

UE, cel mai mare bloc economic din lume, s-a bucurat de excedente comerciale stabile în perioada 2012-2021, dar războiul din Ucraina și criza energetică care a urmat au dus la o creștere accelerată a deficitului extern, nemaivăzută de la lansarea monedei euro (Analiză Politico: Cauzele și efectele deficitului comercial record din UE  – cursdeguvernare.ro, postat pe 24 octombrie 2022). Deficitul comercial al Zonei Euro a urcat în august 2022 la 50,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. La nivelul întregii UE, deficitul comercial a fost de 64,7 miliarde de euro.

Deficitul comercial a fost generat, în mare măsură, de prețurile ridicate la energie, care în august 2022 au atins un nivel record de 350 de euro pe megawat oră. Între Timp, prețurile au scăzut către 150 de euro pe megawat oră, nivel care la rândul său este semnificativ mai ridicat decât cel din anul 2021. „Piețele care au catalogat această criză energetică drept temporară o văd acum ca pe o poveste pe termen mult mai lung”, a explicat Kristoffer Kjær Lomholt, analist la Danske Bank. Un oficial Uea dat vina pe comerțul cu produse energetice din Rusia. „Vârful prețurilor la energie a făcut ca valoarea importurilor noastre din Rusia să crească substanțial (în timp ce volumul acestor importuri a scăzut), iar exporturile noastre au scăzut din cauza sancțiunilor (controale la export)”, a explicat oficialul.

Valoarea importurilor de energie aproape s-a triplat de la an la an în primele opt luni ale anului 2022. Împreună cu exporturile mai scăzute, acest lucru a pus o presiune negativă semnificativă asupra balanței comerciale a Europei: totodată, deficitul comercial a crescut în raport cu țările care exportă gaze naturale către UE. O balanță comercială negativă și, în consecință, o monedă mai slabă, fac importurile mai scumpe. „Importatorii neți vor trebui să plătească mai mult pentru bunuri și servicii”, a spus Lomholt.

Pe de altă parte, un euro mai slab ar putea stimula exporturile, a precizat Matthias Krämer, șeful politicii economice externe la Federația Germană a Industriei (BDI): „Dacă moneda euro ar fi puțin mai slabă, ar putea, de asemenea, să îmbunătățească poziția Europei pe piețele globale, făcând exporturile mai ieftine”, a spus el.

 

Poziția statelor membre față de energiile regenerabile

Un studiu realizat de E3G și Ember arată că, de la începutul războiului din Ucraina (24 februarie 2022 – n.n.), 25% din totalul producției de energie electrică din UE a fost realizată cu energie eoliană și solară (vezi site-ul https://cursdeguvernare.ro/energiile-solare-si-eoliene-au-diminuat-anul-acesta-factura-de-gaze-a-ue-cu-11-miliarde-euro.html, postat pe 20 octombrie 2022): o creștere record a producției verzi de energie electrică față de anul 2021, care a scăzut cu 11 miliarde de euro factura gazelor cumpărate pentru producția de electricitate (o economie de 70 miliarde metri cubi de gaz)! UE a cheltuit 82 de miliarde euro pe gaze, cu ajutorul cărora a produs în aceeași perioadă 20% din electricitate. Studiul Ember a confirmat că războiul din Ucraina și prețul combustibililor fosili au accelerat tranziția energetică a UE, statele membre anunțând creșteri semnificative în implementarea acestui tip de proiecte.

Din martie 2022, 19 state membre ale UE au obținut un record de generare de energie electrică eoliană și solară, arată studiul. Dintre acestea, Polonia este țara cu cel mai mare procent de creștere anuală (+48,5% față de 2021), în timp ce Spania a înregistrat cea mai mare creștere capacităților în termeni absoluți. „UE a pus tranziția energetică pe turbocompresor, guvernele asumând să utilizeze mai puțini combustibili fosili costisitori”, a declarat Pawel Czyzak, analist senior de date privind energia al Ember. Analiza Ember demonstrează că ultimele planuri ale țărilor UE sunt mai ambițioase și propun o scădere cu 31% a producției de energie electrică din combustibili fosili până în 2030, comparativ cu strategiile lor din 2019.

În 2020 și 2021, 19 guverne europene au crescut țintele pentru decarbonizare: există state precum Austria, Danemarca și Portugalia – care s-au angajat să genereze aproape toată energia electrică din surse regenerabile până în 2030. România se află pe media europeană, cu peste 60% capacitate de generare a energiei electrice din surse regenerabile în următorii 8 ani.

 

Spionajul modern

Soft-uri de spionaj au fost utilizate ilegitim în cel puţin patru ţări din Uniunea Europeană – Grecia, Polonia, Spania şi Ungaria, conform unui raport interimar al Parlamentului European publicat pe 8 noiembrie 2022 şi în care se propune un moratoriu asupra acestor tehnologii. „Utilizarea abuzivă de soft-uri de spionaj în state membre ale UE constituie o ameninţare gravă la adresa democraţiei pe întregul continent”, a declarat raportoarea, eurodeputata olandeză, Sofie in’t Veld (Renew Europe) (https://www.stiripesurse.ro/spionajul-modern-face-prapad-in-ue-cel-putin-in-patru-tari-europene-au-fost-folosite-programe-de-sp_2645960.html): „Într-o democraţie, plasarea Oamenilor sub supraveghere ar trebui să fie excepţia şi nu ar trebui să fie posibil să se abuzeze de ea în scopuri politice, partizane”, a spus Sofie in’t Veld. Eurodeputata şi-a exprimat regretul că în numeroase cazuri guvernele statelor membre au refuzat să împărtăşească informaţii oficiale cu comisia de anchetă a Parlamentului European (PEGA), care a trebuit să-şi bazeze cercetările pe alte surse, în special anchete jurnalistice. „În Polonia şi Ungaria, vedem că spyware-ul Pegasus este o parte integrantă a unui sistem conceput pentru a controla şi chiar oprima cetăţenii care formulează critici la adresa guvernului, membri ai opoziţiei, jurnalişti, avertizori de integritate”, a afirmat ea.

În Grecia, unde comisia parlamentară a cerut guvernului o „anchetă urgentă şi aprofundată” asupra scandalului interceptărilor prin programul Predator, „vedem semne ale unei utilizări sistematice şi pe scară largă în cadrul clar al unei strategii politice”, a continuat eurodeputata olandeză. În Spania, există „indicii puternice că personalităţi politice şi din alte domenii au fost spionate fără a avea vreo legătură cu vreo ameninţare evidentă şi iminentă la adresa securităţii naţionale”, a mai spus Sofie in’t Veld. Raportul interimar urmează să fie discutat şi amendat în cadrul comisiei PEGA de diferitele grupuri politice, iar versiunea finală ar urma să fie supusă unui vot în Parlamentul European în martie sau în iunie 2023, dacă misiunea comisiei se prelungeşte.

 

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *