Ziua Internațională Anticorupție, care se sărbătorește în fiecare an pe 9 decembrie, a fost inițiată la 31 octombrie 2003, prin Convenția ONU împotriva Corupției, începând cu anul 2006. Rezoluția 58/4 a Adunării Generale a ONU a adoptat și Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției. Ziua Internațională Anticorupție are ca obiectiv promovarea principiilor etice, integritatea, transparența și responsabilitatea asupra propriilor acțiuni în afacerile publice, cât și în cele private. România a semnat Convenția pe 9 decembrie 2003, la Merida (Spania) și a ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004. Republica Moldova a semnat Convenția ONU împotriva Corupției la data de 28 septembrie 2004 și a ratificat-o prin Legea nr.158-XVI din 6 iulie 2007.
Istoria preocupărilor umane privind limitarea corupției
– 1.754 î.Hr.: apare Codul lui Hammurabi, text legal babilonian, unul dintre cele mai timpurii coduri etice despre statul legitim și practicile juridice;
– 331 d.Hr: împăratul roman Constantin adoptă un decret de interzicere a corupției;
– 1995: Transparency Internațional lansează un index comparativ global ierarhizând corupția din diverse țări și regiuni;
– 2003: Convenția ONU contra corupției este semnată de 140 de state după scandalul uleiului din Irak pentru hrană;
– 2018: ONU inițiază o campanie specială cu tema „Recuperare cu Integritate”, una focalizată îndeosebi pe corupția din sistemul de îngrijire a sănătății.
2,6 trilioane dolari pierduți în fiecare an
Pe 9 decembrie 2018, de Ziua Internațională Anticorupție, Secretarul General al ONU a făcut apel la mobilizare în întreaga lume pentru o mai mare integritate cetățenească, națională și internațională: „Corupția afectează toate țările, bogate și sărace, din Nordul și din Sudul planetei”, a spus António Guterres, într-o declarație făcută cu acest prilej, arătând cum „corupția subminează statul de drept și promovează infracțiuni precum traficul de ființe umane, traficul de arme și traficul de droguri, privează societatea de școli, spitale și alte servicii esențiale, descurajează investițiile străine, privează națiunile de resursele lor naturale și subminează valorile Națiunilor Unite; evaziunea fiscală, spălarea banilor și alte fluxuri financiare ilicite deturnează resurse vitale pentru dezvoltarea durabilă”.
Potrivit studiilor efectuate în 2018 sub egida Forumului Economic Mondial, costul corupției se ridică la cel puțin 2,6 trilioane de dolari anual, sau 5% din produsul intern brut al lumii. Potrivit Băncii Mondiale, corporațiile și persoanele fizice plătesc mai mult de 1 trilion de dolari în mită în fiecare an (cele două cifre vizând dimensiunea corupției sunt așa de diferite deoarece au fost calculate în moduri diferite). „Corupția generează corupție și încurajează impunitatea care tulbură societatea – Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției este unul dintre principalele instrumente pe care le avem la dispoziție pentru a combate acest flagel”, a spus António Guterres, subliniind că mecanismul de evaluare inter pares, creat în temeiul Convenției, a făcut posibilă stabilirea bazelor încrederii și aplicarea principiului responsabilității reciproce. Șeful ONU a subliniat că Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) numărul 16 și țintele asociate reprezintă cadrul de acțiune pentru combaterea corupției: „Putem informa cetățenii și îi putem împuternici, să promovăm transparența și să consolidăm cooperarea internațională în serviciul recuperării bunurilor furate”, a mai spus domnul António Guterres.
Iată ce spunea pe 9 decembrie 2020, Achim Steiner, administrator al Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD): „Deoarece consecințele socio-economice ale pandemiei COVID-19 continuă să fie resimțite pe tot globul, virusul creează „ocazii pentru exploatarea supravegherii slabe și transparenței inadecvate, deturnând fonduri de la populație, în momente de maximă necesitate”. Corupția alimentează neîncrederea în lideri și în instituții – și epuizează resurse valoroase pentru finanțarea dezvoltării și recuperării. Constatăm că impacturile corupției sunt resimțite în prestarea serviciilor, a proceselor de achiziții, gestionarea fondurilor, pachetele de stimulare economică și măsurile de protecție socială.
În fiecare an, aproximativ 2,6 trilioane dolari sunt pierduți din cauza corupției pe plan global. Circa 500 miliarde dolari sunt deturnați din cauza corupției din sectorul sănătății – ceea ce reprezintă mai mult decît costul acoperirii universale cu servicii medicale pentru toți. În 170 de țări, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) susține guvernele din țările respective în integrarea transparenței, responsabilizării și anticorupției în prioritățile de răspuns și în cele de recuperare. Pe parcursul pandemiei de COVID-19, suportul nostru s-a axat pe toate aspectele, de la cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății și Fondul Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei pentru integrarea măsurilor anticorupție în siostemele de sănătate până la susținerea Ucrainei în implementarea unei noi platforme electronice pentru sporirea transparenței în achiziții. Pe diverse domenii, noua generație de programe PNUD își propune drept scop să valorifice beneficiile tehnologiei și inovației pentru consolidarea transparenței și deschiderii.
PNUD abordează extrem de serios toate cazurile de gestionare financiară defectuoasă și alte iregularități, pentru a se asigura că organizația corespunde standardelor de integritate: ”În termeni concreți, noi lucrăm pentru a îmbunătăți în mod continuu sistemele noastre de control și de gestionare a riscurilor. Într-adevăr, întregul sistem al ONU continuă să prioritizeze transparența și responsabilizarea, atât în cadrul, cât și dincolo de acțiunile de răspuns la COVID-19”.
Campania ONU pentru Ziua Internațională Anticorupție 2020 – ”Recuperare cu intergitate”, a pua accentul pe faptul că o recuperare incluzivă post-COVID-19 poate fi realizată doar cu integritate și responsabilizare. La solicitarea guvernelor, ONU a oferit suport pentru a consolida măsurile critice, care țin de transparență, responsabilizare și anticorupție. Acest suport a inclus implementarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției și monitorizarea progresului atins pentru realizarea ODD 16 din Agenda 2030.
În concluzie, lupta împotriva corupției accelerează progresul în atingerea Obiectivelor Globale pentru un viitor mai incluziv, rezistent și durabil.
Foto: pixabay.com
