ZF a strâns zece indicatori care analizează primele zece judeţe în funcţie de producţia de cereale, de mere, de pruni, de struguri şi cartofi, dar şi suprafeţele agricole destinate acestor produse. Pieţele analizate în Harta agricolă a României au o valoare de 20,8 miliarde de lei (circa 4,2 mld. euro) în 2020.
Harta scoate în evidenţă dezvoltarea inegală a pieţei agricole, cu lideri clari în piaţa cerealelor în judeţele Dolj şi Timiş sau cu Suceava în vârful podiumului pentru producţia de cartofi urmată de Covasna şi cu altare pentru licoarea lui Bachus în Vrancea, Buzău şi Vaslui. Trei judeţe din România – Braşov, Botoşani şi Bacău – nu se află în top zece la niciunul dintre cei zece indicatori analizaţi de ZF.
„Este bună specializarea şi faptul că sunt folosite avantajele competitive ale unei zone climatice pentru a produce în mod performant. Câmpia de sud, în special Bărăganul, trebuie şi poate să producă cereale, pentru că terenul şi clima pot face această zonă la fel de competitivă precum Corn Belt-ul american sau întinsele câmpii cerealiere din centrul şi estul Franţei“, spune Alina Creţu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, formată din fermieri care lucrează suprafeţe cuprinse între 50 şi 50.000 de hectare, dar şi din reprezentanţi ai filierei profesionale a porumbului.
Fermierii din Bărăgan şi cei din Banat au cele mai mari recolte, iar primele zece judeţe în funcţie de recoltă – Dolj, Timiş, Bihor, Olt, Arad, Satu Mare, Călăraşi, Brăila, Mureş, Giurgiu – au strâns în 2020 aproape jumătate din recolta totală de cereale a României, care a fost de aproximativ 19 milioane de tone, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Totuşi, printre cele mai mari spaţii de depozitare a cerealelor se află în judeţul Constanţa, aproape de port, de unde iau anual circa 10 mil. tone de cereale drumul exportului.
Alina Creţu susţine că mai există loc de creştere în judeţele consacrate pentru producţia de cereale, iar anul agricol 2021 arată că producţiile de cereale se duc spre noi maxime. Analiştii de profil spun că producţia totală poate ajunge la 34,1 milioane de tone, cel mai mare nivel de până în prezent.
În ceea ce priveşte producţia de cartofi, care s-a situat la 2,68 de milioane de tone în 2020, Suceava şi Covasna înseamnă o treime din tot ce se produce în economie. Ele sunt urmate de judeţele Dâmboviţa şi de Harghita. Iar Braşov, care în urmă cu cinci ani era în primii cinci cultivatori şi producători de cartofi, a ieşit anul trecut din top, după o scădere aproape la jumătate a producţiei faţă de anul 2019.
La producţia de stuguri, judeţele de estul ţării, în frunte cu Vrancea, ocupă primele locuri. Mai mult, judeţul Buzău, aflat pe locul doi, a produs anul trecut la jumătate cât judeţul Vrancea, 85.000 de tone de struguri. Vrancea este cel mai mare bazin viticol al tarii, iar printre cei mai mari producători de vin pe care-i găzduieşte se numără Vincon, Vinexport şi Cramele Odobeşti.
„Producţia de struguri şi de vinuri de calitate a crescut foarte mult, iar în zonele intracolinare sunt podgorii în care vedem cum cresc case de vinuri autohtone care se impun la nivel internaţional, cum sunt Avereşti (jud. Vaslui) sau Pietroasele (jud. Buzău)“, a adăugat Alina Creţu.