◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Europenizare. Probleme (care par) insurmontabile

Economia subterană în țările membre UE

În 2022, economia subterană cea mai mică între cele 27 țări membe UE au avut-o  Austria (6,6% echivalent în PIB), Țările de Jos (8,2%) și Luxembrug (8,3%), iar cea mai mare economie informală au avut-o Bulgaria (33,1%), Croația (29,7%) și România (29%). Crearea de valoare suplimentară pentru economia oficială poate fi realizată în primul rând prin formalizarea economiei subterane. Lupta împotriva economiei subterane este mai eficientă atunci când activitățile ilegale sunt mutate din sectorul neoficial în cel oficial al economiei, mai degrabă decât atunci când sunt eliminate (https://cursdeguvernare.ro/economia-subterana-a-romaniei-si-a-reluat-cresterea-in-2022-a-ajuns-la-29-din-pib-comparatii-cu-alte-state-ue.html).

Forțele motrice cheie în dezvoltarea economiei subterane a României sunt rata muncii independente, rata șomajului, rata angajării cu jumătate de normă și, respectiv, eficiența guvernului. Din perspectiva antreprenorilor români, lipsa de încredere în funcționarii publici, calitatea proastă a legislației de business, politica fiscală, precum și sprijinul guvernamental pentru antreprenori, alături de contribuții sociale relativ mari, corupția, instabilitatea politică, cotele de impozitare relativ ridicate și incertitudinea cu privire la politicile de reglementare – toate au contribuit la creșterea economiei din umbră.

 

Reforma regulilor bugetare ale UE

Paolo Gentiloni, comusarul european pentru Economie, a precizat că punctul central al negocierilor politice legate de această mare problemă a UE vizează nivelul de ”diferențiere” care ar trebui să fie permis între planurile de reducere a datoriilor publice acumulate de țările membre în ultimii ani, diferențiere pe care o consideră necesară în contextul în care există o variație mare a nivelului datoriilor între statele membre (https://cursdeguvernare.ro/comisia-cere-un-acord-politic-urgent-pentru-reformarea-regulilor-bugetare-din-ue-punctul-sensibil.html). Regulile ar trebui, de asemenea, să asigure existența unui „cadru comun: Avem nevoie de un consens politic foarte curând și apoi de o anumită perioadă de timp pentru a oferi parlamentului european posibilitatea de a discuta propunerile noastre legislative”, a spus Gentiloni.

Factorii politici din țările membre UE tebuie să încurajeze investițiile publice în priorități precum tranziția ecologică și să evite planuri prea draconice de reducere a datoriilor. Dar, liderii UE trebuie să fie conștienți de „urgența” necesității modificării regulilor, Comisia dorind să promoveze rapid o revizuire legislativă a Pactului privind datoria și deficitul. Punerea în aplicare a Pactului de Stabilitate și Creștere a fost suspendată încă din primele luni ale crizei economice generate de pandemia de Covid-19 în 2020, dar decidenții de la nivel european susțin că acesta va fi reimpus începând din 2024.

 

Un deținut din trei are probleme mintale

Unul din trei deținuți din Europa suferă de probleme de sănătate mintală, a declarat OMS într-un raport dat publicității la jumătatea lunii februarie 2023 (https://news.un.org/fr/story/2023/02/16); în Timp ce închisorile europene au reușit răspunsuri adecvate la pandemia de Covid-19 pentru deținuți, rămân îngrijorări cu privire la serviciile slabe de sănătate mintală, supraaglomerarea și ratele de sinucidere, se menționează în raport: „Închisorile sunt integrate în comunități, iar investițiile făcute în sănătatea persoanelor încarcerate devin un dividend comunitar. Încarcerarea nu ar trebui să devină niciodată o sentință de sănătate precară. Toți cetățenii au dreptul la îngrijiri medicale de bună calitate, indiferent de statutul lor juridic”, a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, director regional al Biroului Regional al OMS pentru Europa.

 

Monitorizarea a 600.000 de deținuți

Al doilea raport privind starea sănătății în penitenciarele din regiunea europeană a OMS oferă o imagine de ansamblu asupra performanței penitenciarelor din regiune, pe baza datelor sondajului realizat în 36 de țări europene, unde sunt încarcerate peste 600.000 de persoane. Constatările arată că cea mai răspândită afecțiune în rândul deținuților au fost tulburările de sănătate mintală, care afectează 32,8% din populația penitenciarelor europene.

Înființată în 2016 pentru a aborda lipsa de informații privind sănătatea penitenciarelor din regiunea europeană, Baza de date europeană a OMS privind sănătatea deținuților din penitenciare identifică domeniile care necesită atenție. De asemenea, monitorizează sănătatea persoanelor aflate în închisoare în vederea evaluării sistemelor de sănătate instituțională, contribuind astfel la serviciile de sănătate în ansamblu. „Atunci când închisorile sunt separate de sistemul principal de asistență medicală, comunitățile locale pot fi cele mai afectate”, a avertizat dr. Kluge.

 

Sinucidere, suprapopulare

În închisorile europene, există îngrijorări cu privire la serviciile slabe de sănătate mintală, supraaglomerare și ratele de sinucidere înregistrate. Raportul atrage atenția asupra mai multor domenii de îngrijorare, inclusiv supraaglomerarea și lipsa serviciilor de sănătate mintală, care reprezintă cea mai mare nevoie de sănătate în rândul persoanelor încarcerate din regiune.

Desfășurat în 2021, sondajul s-a referit la problemele înregistrate în 2020, în Timp ce lumea se confrunta cu debutul pandemiei de Covid-19. Cea mai frecventă cauză de deces în închisori a fost atunci sinuciderea, cu o rată mult mai mare decât în comunitatea mai largă, potrivit raportului. În plus, rezultatele arată că unul din cinci state membre raportează supraaglomerarea închisorilor, fapt ce are diverse consecințe negative asupra sănătății.

Raportul a sugerat luarea în considerare a unor măsuri alternative neprivative de libertate pentru infracțiunile care nu prezintă un risc ridicat pentru societate și pentru care există măsuri mai eficiente, cum ar fi calea alternativă de tratament pentru tulburările legate de consumul de droguri.

 

Alternative necesare

Carina Ferreira-Borges, consilier regional al OMS pentru alcool, droguri ilicite și sănătate în mediile penitenciare, spune că a ajuta persoanele eliberate din închisoare să se reintegreze în comunitate și să aibă acces la sănătate poate reduce probabilitatea reapariției comportamentului rspectiv: „Problema supraaglomerării închisorilor evidențiată în acest raport este un memento important a dependenței noastre excesive de încarcerare și a necesității de a găsi alternative. Ministerele Sănătății din țările europene joacă un rol esențial în protejarea dreptului fundamental la sănătate. Acest raport evidențiază valoarea unei abordări privind sănătatea și drepturile Omului în tratarea infractorilor, oferind perspective importante asupra pașilor specifici necesari pentru a îmbunătăți sistemele noastre, pentru persoanele aflate în închisoare și pentru societate în ansamblu”.

Biroul Regional OMS pentru Europa a lucrat în domeniul sănătății din penitenciare începând din 1995, înființând singurul program despre sănătatea din penitenciare din lume, care își propune să monitorizeze și să furnizeze dovezi pentru a documenta cadrele politice și legislative corespunzătoare.

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *