◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.07.2024

Eminescu și Cultura Românească

Nu se putea alege o zi mai potrivită pentru a cinsti și elogia cultura noastră românească  decât cea în care îl sărbătorim pe Eminescu, omul deplin al ei, mare cărturar.

Mihai Eminescu este astăzi unanim recunoscut ca cel mai mare poet român, Arghezi spunând că ,,Eminescu e sfântul preacurat al ghiersului românesc”, Emil Cioran afirma că „fără Eminescu, neamul nostru ar fi neînsemnat şi aproape dispreţuit”,

iar Roza Del Conte spunea că „Eminescu nu e o floare rară, desfăcută parcă prin miracol dintr-o sămânţă adusă din întâmplare pe solul Daciei de suflarea vânturilor apusene: e un astru ţâşnit din adâncimile cerurilor din Răsărit, ca mărturie despre o civilizaţie tânără și nouă, dar înrădăcinată într-un trecut de veche cultură şi de severă tradiţie. Ca şi aceea a Luceafărului său, şi lumina lui a străbătut, înainte să ajungă până la noi, o cale lungă” (Roza Del Conte- Eminescu sau despre absolut).

Mihai Eminescu a fost unul dintre cei mai mari și mai temuți jurnaliști ai timpului său, apreciat de prieteni, cât și de dușmani, care prin scrierile sale a țintit cele mai importante probleme ale vremii, aducând o contribuție importantă la cunoașterea și rezolvarea acestor probleme, din mai toate domeniile vieții social-politice, economice, istorice, educaționale și culturale.

Mihai Eminescu și-a dat seama de uriașa putere a presei în societate și marea responsabilitate ce revine unui jurnalist atunci când dă publicității informații, spunând: „A eși în publicitate nu-i glumă. Mai de multe ori îmi pare rău c-am publicat ceea ce am publicat. Este o zicală din bătrâni: Gura să aibă trei lacăte: în inimă, în gât și a treia pe buze; când îți scapă cuvântul din inimă, să nu scape de cealaltă, că dacă ai scăpat o dată vorba din gură n-o mai prinzi nici cu calul, nici cu ogarul, ba nici cu șoimul. Trebuie să cumpenești de-o sută de ori o scriere până o dai publicității”.

Ca ziarist, Eminescu a fost apreciat pentru pregătirea, cunoştinţele sale, în toate domeniile vieţii sociale, pentru soluţiile propuse şi pentru corectitudinea şi lupta lui pentru adevăr.

Mite Kremnitz spunea despre valoarea lui Eminescu: „Având rădăcinile în pământul românesc, talentul singuratic al lui Mihai Eminescu se înalţă cu mult peste patria sa şi peste cultura ei artistică, cum înalţă pururea predecesorii şi contemporanii săi o individualitate excepţională. Cugetări pe care el le-a turnat în forme pline de melodie pot veni să ceară, cu fruntea sus, şi în alte ţări mândrul drept de cetăţenie al minţii superiare… Aprinsa lui mânie se înălţa adesea în snopi de foc- şi totuşi în adâncul sufletului său nu era nici ură, nici pasiune, ci contemplare a lumii şi iubire de oameni”.

Cultura României este ansamblul de valori materiale și spirituale produse pe teritoriul României. România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale istorice distincte.

Cultura este un al doilea soare pentru cei culți. – Heraclit

Perioada de schimbări radicale şi modernizare a culturii româneşti coincide cu perioda de creare a statului naţional, unirea Moldovei cu Ţară Românească, în 1958. Identitatea naţională a fost astfel definită în relaţia cu modelul european. Mai târziu, cele câteva decade de pace din perioada interbelică, după definitivarea unirii românilor din 1918, au fost dedicate sincronizării cu cultura europeană.

În ambele procese, nelipsite de polemici, de confruntări între conservatori şi avocaţii progresului, asimilarea culturii occidentale şi capitalizarea tradiţiilor locale s-au dovedit a fi foarte benefice. Rezultatul a fost apariţia în literatură română a celor mai mari clasici: Mihai Eminescu (1850-1889), Ion Luca Caragiale (1852-1012) şi Ion Creangă (1837-1889).

Cultura română are moralitatea ei proprie, generată de cadrul geografic şi istoric al evoluţiei sale.

După atâtea sărbători sfinte, iată-ne ajunşi într-un alt moment festiv, când ne celebrăm cultura națională și pe reprezentantul desăvârșit al ei, Mihail Eminescu. Stabilirea Zilei Culturii Naționale s-a făcut prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010, adoptată de forul nostru legiuitor ca pe o firească și necesară omagiere a tuturor valorilor spirituale și materiale create de neamul românesc în întreaga sa existențe, dar și ca pe o datorie de a promova, conserva acest tezaur. Orice cultură cuprinde și o serie de aspecte nespuse: credința strămoșilor, multivalența experiențelor sufletești, cunoașterea poporului din care, de-a lungul istoriei, s-a născut latura văzută, tezaurizată în noțiunea de cultură națională.

 

Viorica Nicolescu /UZPR

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *