◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.02.2024

Globalizarea. Tendințe mondiale

Cele mai puternice economii ale planetei

Economia mondială continuă să crească și ar urma să depășească 100 de trilioane (mii de miliarde) de dolari în 2022, potrivit VisualCapitalist, care a realizat un infografic ce ilustrează modul în care vor evolua economiile celor mai puternice state de la nivel global, în următorul deceniu (vezi site-ul Infografic: Topul celor mai puternice economii peste un deceniu (cursdeguvernare.ro), postat pe 18 iulie 2022): până în 2035, PIB-ul de la nivel global se va dubla, iar China ar putea devansa SUA și deveni cea mai mare economie a lumii în 2030, reiese din estimările celei de-a 13-a ediții a World Economic League Table 2022, o prognoză realizată de Centrul pentru Cercetare în Economie și Afaceri (CEBR), care au stat la baza infografiei.

Centrul economic al lumii se deplasează de mult din Europa și America de Nord către Asia: această schimbare globală a fost declanșată de reducerea barierelor comerciale și de o mai mare libertate economică în Orient, aspecte care au atras aici cote mari de investiții străine directe (ISD). Un alt factor determinant a fost îmbunătățirea infrastructurii și comunicațiilor, precum și creșterea generală a complexității economice în regiune.

Politicile de zero toleranță la COVID din China au întârziat cu doi ani trecerea Beijingului pe primul loc ]ntre economiile lumii, reiese din calculele specialiștilor: China și-a menținut creșterea pozitivă a PIB-ului datorită stabilității oferite de cererea internă, iar acest lucru s-a dovedit crucial în susținerea creșterii economice. Politica fiscală și economică a Chinei s-a concentrat pe creșterea puterii interne de cumpărare înainte de pandemie, din cauza temerilor privind creșterea restricțiilor comerciale.

India ar urma să devină a treia țară ca mărime după PIB, cu 10,8 trilioane de dolari proiectate în 2031. India are o forță de muncă tânără; vârsta medie a Indiei este cu 20 de ani mai mică decât cea din Japonia, care este în prezent a treia economie a lumii ca mărime. În perioada 1960-2020, serviciile au crescut la cca 55% din PIB-ul Indiei: telecomunicațiile, software-ul și IT-ul generează cea mai mare parte a veniturilor din acest sector. Doar IT-ul produce 10% din PIB-ul țării. Forța de muncă mare din India, expertă în tehnologie și vorbitoare de engleză s-a dovedit atractivă pentru companii internaționale precum Intel, Google, Meta, Microsoft, IBM și multe altele. Guvernul indian oferă, de asemenea, subvenții semnificative pentru multinaționalele care își mută producția din China în India.

În 2031, trei din primele cinci economii ale lumii vor fi în Asia: China, India și Japonia. Europa va avea patru țări în top 10: Germania, Regatul Unit, Franța și Italia. Din America de Sud, doar Brazilia va mai fi în top 10. În ceea ce privește România, țara noastră ar urma să urce în jur de zece poziții la nivel mondial, clasându-se pe locul 36 în 2035, potrivit proiecțiilor din raportul amintit.

 

Cheltuielile mondiale pentru înarmare

În ciuda consecințelor economice ale pandemiei globale de Covid, țările din întreaga lume și-au crescut arsenalele, cheltuielile militare globale crescând cu 0,7% în 2021, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) (Cf. site-ul Cheltuielile mondiale cu înarmarea au depăşit pragul istoric de 2 trilioane de dolari (cursdeguvernare.ro), postat pe 25 aprilie 2022): „În 2021, cheltuielile militare au crescut pentru al șaptelea an consecutiv, ajungând la 2,1 trilioane de dolari; aceasta este cea mai mare cifră pe care am avut-o vreodată”, a declarat pentru AFP Diego Lopes da Silva, cercetător senior la SIPRI. Cheltuielile Rusiei au crescut cu 2,9% – al treilea an consecutiv de creștere – la 65,9 miliarde de dolari. Cheltuielile pentru apărare au reprezentat 4,1% din PIB-ul Rusiei, „mult mai mari decât media mondială”, Moscova având al cincilea cel mai mare buget de apărare din lume, a spus Lopes da Silva.

Pe de altă parte, cheltuielile militare ale Ucrainei au crescut cu 72% de la anexarea Crimeei. Cu toate că acestea au scăzut cu peste opt procente în 2021, până la 5,9 miliarde de dolaria și au reprezentat în continuare 3,2 la sută din PIB-ul Ucrainei. Pe măsură ce tensiunile au crescut în Europa, tot mai multe țări NATO au sporit cheltuielile. Opt țări membre NATO au atins în 2021, echivalentul a 2% din PIB.

SUA, care au cheltuit în 2021 pentru probleme militare cu mult mai mult decât orice altă națiune (801 miliarde de dolari), a mers împotriva tendinței globale, reducându-și cheltuielile cu 1,4% în 2021. În ultimul deceniu, cheltuielile SUA pentru cercetare și dezvoltare au crescut cu 24%, în Timp ce achizițiile de arme au scăzut cu 6,4%; scăderea de la cercetare nu a fost la fel de pronunțată, evidențiind atenţia țării „pe tehnologiile de generație următoare”.

China, al doilea cel mai mare cheltuitor militar din lume, cu un buget de aproximativ 293 de miliarde de dolari, și-a sporit cheltuielile cu 4,7%, marcând al 27-lea an consecutiv de creștere a cheltuielilor. Consolidarea militară a țării a determinat, la rândul său, vecinii săi regionali să-și mărească bugetele militare, Japonia adăugând 7 miliarde de dolari, o creștere de 7,3% — cea mai mare creștere anuală din 1972. Australia a cheltuit, de asemenea, cu patru procente mai mult pentru armata sa, ajungând la 31,8 miliarde de dolari în 2021. India, al treilea cel mai mare cheltuitor militar din lume, cu 76,6 miliarde de dolari, a crescut, de asemenea, acestecheltuieli în 2021, cu 0,9 procente. Marea Britanie s-a clasat pe locul patru mondial, cu o creștere cu trei procente a cheltuielilor militare la 68,4 miliarde de dolari, devansând Arabia Saudită, care şi-a scăzut cheltuielile cu 17%, până la aproximativ 55,6 miliarde de dolari.

 

Lumea „post-dolar”

Pe măsură ce dolarul a crescut în ultima parte a lunii august 2022 până la un nivel neatins de aproape 20 de ani, analiștii financiari se grăbesc să prezică, paradoxal, căderea monedei americane (cf. site-ul Lumea post-dolar bate la ușa economiei globale | Ziarul National, postat pe 29 august 2022): dar, declinul celei mai puternice valute de pe glob ar putea dura mai mult decât se așteaptă experții de pe Wall Street. Ajustată de inflație sau nu, valoarea dolarului (față de alte valute majore) este acum cu 20% peste tendința sa pe termen lung, depășind chiar și vârful atins în 2001.

După 1970, creșterea tipică într-un ciclu a dolarului a durat aproximativ șapte ani, iar creșterea actuală este deja în al 11-lea an! Dar, dezechilibrele fundamentale prevestesc rău pentru dolar: atunci când un deficit de cont curent depășește în mod constant 5% din PIB, este un semnal clar că urmează, în viitorul apropiat, probleme financiare – se întâmplă așa în țările dezvoltate, unde astfel de episoade sunt specifice națiunilor predispuse la criză, cum ar fi Spania, Portugalia și Irlanda. Deficitul de cont curent al SUA se apropie de pragul de 5%, pe care l-a depășit o singură dată din 1960 încoace – în timpul scăderii dolarului, după 2001.

Statele lumii își văd monedele naționale slăbite atunci când marile puteri ezită în a-și achita facturile: de exemplu, se știe că SUA au datorii externe de 18 trilioane de dolari (sau 73% din PIB), cu mult peste pragul de 50% care prezice, de obicei, izbucnirea unor crize valutare. Temerea că SUA pot intra în incapacitate de plată i-a făcut pe mulți investitori să se îndepărteze de dolar în prezent, când economia SUA încetinește în raport cu restul lumii, iar monedele rivale dolarului SUA câștigă teren. Francul elvețian, yuanul, euro, dolarul australian și dolarul canadian reprezintă azi aproape 40% din rezervele globale, în creștere față de 2001, când nivelul era de numai 2%! Iar câștigurile acestor valute au însemnat pierderi masive pentru dolarul american, care a ajuns la o cotă de 59% în topul rezervelor valutare, cea mai mică din 1995 încoace.

Impactul sancțiunilor americane dictate împotriva Federației Ruse demonstrează cât de multă influență exercită SUA asupra unei lumi în care dolarul controlează aproape totul. Pe de altă parte, tocmai aceste sancțiuni au determinat multe state (și nu numai cele din grupul BRICS!) să accelereze căutarea unor opțiuni de înlocuire a dolarului.

Cele mai mari economii din Asia de Sud-Est își decontează din ce în ce mai mult plățile direct, evitând dolarul. Malaezia și Singapore se numără printre țările care fac astfel de aranjamente cu China; în plus, Beijingul și-a extins oferta de a duce yuanul și în alte state din Asia, care se află în dificultate financiară. Iar tot mai multe bănci centrale, din Asia până în Orientul Mijlociu, deschid linii bilaterale de schimb valutar, tot cu intenția de a reduce dependența de dolar.

Deși încă beneficiază de statutul de cea mai sigură și puternică monedă a lumii, dolarul nu mai atrage ca înainte; o arată inclusiv investitorii de pe bursă, care nu se mai grăbesc să cumpere active din SUA.

 

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *