În ultimul deceniu, social media au devenit o preocupare constantă, un spațiu de lucru, o obsesie și chiar o dependență. După ce oamenii au dat năvală în acest univers, ca orice modă și ca orice este ciclic în societatea umană, a început, momentan timid, un proces invers.
Conștienți că trebuie să dea la o parte o cantitate tot mai mare de „gunoi”, de interese și de frustrări ale unor personaje dubioase, că pot fi păcăliți, spionați, escrocați, mințiți, dezinformați, hărțuiți și chiar îmbolnăviți fizic și psihic de munții de mizerie din acest Vest sălbatic, cei cu scaun la cap, care încă mai cred într-un viitor sănătos pentru ei și copiii lor, o lasă din ce în ce mai moale cu „plimbatul” prin virtual. Nu întâmplător platformele Big Tech imaginează tot felul de metode prin care să țină „clienții” lipiți de ecrane; „și totuși, se mișcă” un val opus.
În tot acest tablou, jurnaliștii au un cuvânt major de spus. Ca promotori ai adevărului, ca profesioniști care informează – și nu se știu propagandiști ascunși după noțiunea de „formatori ai opiniei publice” – jurnaliștii au ocazia unică să fie pe valul care își întoarce fața dinspre dezinformarea grosolană (sau rafinată…) de pe social media. Tendința este clară în primul rând la cei care azi consumă știrile cel mai mult tocmai de pe rețelele de socializare: tinerii. Mult mai pregătiți pentru ziua de mâine, mult mai echilibrați în fața provocărilor decât lasă să se înțeleagă tot felul de nostalgici depășiți, rămași înțepeniți în trecutul lor personal, mult mai preocupați de viitor, pentru că este averea lor cea mare, tinerii, în frunte cu studenții la jurnalism și profesorii lor, conduc un trend care pornește de la constatarea că platformele de social media au mult mai multe dezavantaje decât avantaje.
Anul 2024 va fi unul fără precedent pentru mare parte din lume din perspectivă electorală; este ușor de perceput că valurile de dezinformări, acțiunea trollilor, informațiile false, propaganda fățișă, atacurile și hărțuirile online vor fi adevărate tsunami în aceste spații virtuale care, asemenea hârtiei, „îndură orice”. Anul 2024 poate fi și cel în care interacțiunea directă a jurnaliștilor cu publicul poate „întoarce roata”. Odată separați jurnaliștii de propagandiști deghizați – orice an electoral face această distincție mult mai ușoară pentru oricine – se va vedea din ce în ce mai mult care anume surse de informare sunt cele în care se poate avea încredere. Iar de la acel punct de cotitură mai departe, informația că ninge în cartier, de exemplu, va fi crezută dacă vine de la reporterul care transmite live pentru o televiziune serioasă și nu de pe o rețea de socializare de unde vreun personaj oarecare s-a gândit să sperie sau să manipuleze…
Pe de altă parte, ca printr-o sită uriașă, anul 2024 va „cerne” în mare măsură jurnaliștii de „jurnaliști”.
Roxana Istudor
Foto: pixabay.com