Când lumea întreagă era speriată de pandemie, aprecierea publică pentru lucrătorii spitalelor era nemaipomenită – oamenii șeau seara pe pragurile ușilor și pe balcoane pentru a-i încuraja pe eroii care salvau vieți în fiecare zi. Odată încheiată criza sanitară, toate ovațiile au încetat, iar promisiunile decidenților, care asigurau profesioniștii din sistemele de sănăate de tot și toate, au rămas vorbe deșarte, după cum acuză lucrătorii din sstemul sanitari citați de Euronews. Mai rău, la doi ani de la începutul pandemiei, condițiile de muncă s-au deteriorat. „Aceste aplauze sună foarte gol acum, pentru că nu au fost urmate de acțiuni”, a declarat Howard Catton, CEO al Consiliului Internațional al Asistentelor (ICN).
Profesioniștii din domeniul sănătății europeni au declarat că medicii și asistentele încă suferă după haosul de lucru din pandemie. Christophe Prudhomme, medic de urgență la Paris, a spus că „dezorganizarea totală a sistemului de sănătate a pus o presiune foarte puternică asupra personalului”, medicii și asistentele fiind nevoiți să se împacheteze în saci de gunoi în loc să li se asigure echipamentul corespunzător. Această presiune logistică a făcut ca medicii și asistentele să fie nevoiți să ia decizii etice dificile, care le-au afectat sănătatea mintală – iar impactul persistă.
Președintele Asociației Naționale a Asistenței Medicale din Italia, Walter De Caro, a declarat pentru Euronews: „A existat un fel de selecție de oameni care puteau supraviețui, pentru că lipseau ventilatoarele, lipsea o serie întreagă de resurse.
Acest lucru, desigur, a dus la epuizarea emoțională a multor colegi”. El a adăugat că sănătatea mintală a personalului a fost afectată semnificativ, șapte asistente recurgând la sinucidere în timpul pandemiei. „Nu există nicio îndoială că unii lucrători din domeniul sănătății au murit din cauza contractării coronavirusului. Dar am văzut și o presiune enormă asupra sănătății psihologice și mintale, oameni variind de la anxietate și epuizare până la oameni care suferă de simptome PTSD”, adaugă Catton, explicând că acesta este un fenomen internațional.
Cu toate acestea, nu a existat nicio încetinire pentru lucrătorii din domeniul sănătății din Europa – reprezentanții din Italia, Franța, Spania și Germania au descris cu toții modul în care volumul de muncă în creștere, combinat cu deficitul de paturi de spital, creează un mediu de lucru insuportabil. „Nu există paturi pentru internarea pacienților și în ultimele zile s-au înregistrat numeroase cazuri de violență împotriva asistentelor”, susține De Caro. Aceasta este o problemă și pentru spitalele franceze, potrivit lui Prudhomme: „Marea problemă pe care o avem în Franța este un număr total insuficient de paturi de terapie intensivă. Prudhomme adaugă că în Franța a avut loc „un fenomen de demisii în masă” a personalului, ca urmare a acestor condiții.
În Germania, mulți profesioniști din domeniul sănătății au renunțat la această muncă, ceea ce nu a făcut decât să crească volumul de lucru pentru cei rămași în sistem.
Asistenta Lina Gürtler a declarat pentru Euronews că „încă avem bolile obișnuite”, așa că, în timp ce numărul personalului este în scădere, numărul pacienților rămâne același.
Salariile sunt, de asemenea, o problemă cheie pentru medicii și asistenții europeni, ceea ce se adaugă la starea de rău care se răspândește pe continent.
De Caro a declarat pentru Euronews că sistemul de sănătate italian are nevoie de încă 70.000 de asistente, dar, în ciuda acestui fapt, stimulentele lipsesc: „Salariul asistenților medicali italieni este încă printre cele mai mici din Europa”.
Reprezentând 28 de milioane de asistente medicale din 130 de asociații naționale de asistenți medicali din întreaga lume, Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a evaluat condițiile din spitalele de pe tot globul. „Am văzut rezistență, un refuz al politicienilor de a investi cu adevărat în asistente și în lucrătorii din domeniul sănătății”, a declarat CEO Howard Catton, care avertizează că această poziție s-ar putea „răzbuna” deoarece presiunea devine prea mare pentru unii lucrători din domeniul sănătății care aleg să părăsească profesia.
În Marea Britanie, unde personalul de asistență medicală de la majoritatea angajatorilor NHS au intrat pentru prima dată în grevă, guvernul a refuzat să negocieze salariile.
Medicii spanioli, la rândul lor, s-au adunat cu miile pentru a protesta față de „încărcarea excesivă de muncă”, „programele nesfârșite” și „timpul insuficient petrecut cu pacienții”.
Acest lucru a fost provocat de decizia guvernului regional de a redeschide toate serviciile de urgență pentru 24 de ore non-stop, despre care sindicatul spaniol Amyts a spus că a crescut dramatic volumul de muncă și a provocat demisii în masă.
Combinația dintre epuizarea pandemiei, creșterea costului vieții și condițiile dificile de muncă îi împing pe mulți lucrătorii din domeniul sănătății, care se simt subevaluați și prost plătiți, să părăsească un sistem care deja are nenumărate puncte vulnerabile. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com