◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

State europene codașe la implementarea reformei pensiilor

Nouă țări UE nu s-au angajat în mod explicit să reformeze pensiile în planurile lor de redresare și reziliență, în ciuda recomandărilor Comisiei cu privire la această problemă, potrivit documentelor și declarațiilor Comisiei.

În 2019, în timpul semestrului european, 17 țări UE au primit recomandări privind „sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice”, iar 15 au fost îndemnate să-și reformeze în mod specific sistemele de pensii. Unele au fost din nou rugate să continue reformele sistemului de pensii cu planul Next Generation EU și din nou în 2022.

Solicitată de EURACTIV, Comisia Europeană a arătat că doar șase din cele 15 țări au planificat „în mod explicit” să își reformeze sistemele de pensii, celelalte nouă înregistrând întârzieri – sau mai degrabă nengajare în acest proces. Acestea sunt Republica Cehă, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos și Polonia.

Pentru aceste state, reformele ar „îmbunătăți sustenabilitatea fiscală”, în timp ce sunt „identificate ca prezentând riscuri pentru sustenabilitatea finanțelor publice, din cauza îmbătrânirii populației”, a arătat recent Comisia.

Germania, deși a luat măsuri pentru a crește treptat vârsta legală de pensionare la 67 de ani până în 2031, trebuie să facă „ajustări suplimentare” pentru a păstra sistemul pe termen lung. În prezent, țara dezbate măsuri de creștere a sumelor pensiilor și stabilitatea acestei sume în timp, cancelarul Olaf Scholz excluzând orice măsuri legate de vârstă în timpul campaniei electorale.

Franța nu și-a oficializat planurile de reformă a pensiilor în documentele bugetare trimise Comisiei, dar instituția notează dorința guvernului francez de a realiza o „reformă ambițioasă”, care ar trebui să ridice în special vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 sau 65 de ani. Dar recomandările Comisiei pentru Franța s-au concentrat în principal pe nevoia de „standardizare progresivă a regulilor diferitelor scheme de pensii, pentru a consolida echitatea sistemului, susținând în același timp sustenabilitatea acestuia”. Aceste scheme speciale sunt numeroase și permit pensionarea mai devreme sau un calcul mai avantajos al cuantumului pensiei. Totuși, soarta reformei depinde de consensul care ar putea apărea în Parlament, unde coaliția președintelui Emmanuel Macron nu are majoritatea absolută și are nevoie de voturi din partea dreptei pentru a trece textul. În tot acest tablou intervine și avertismentul sindicatelor, care au anunțat că dacă Guvernul prelungește perioada de contributivitate sau ridică vârsta de pensionare vor urmamișcări sindicale de amploare.

În Republica Cehă există o voință politică de a reforma sistemul de pensionare în 2023 sau 2024 și de a ridica vârsta de pensionare de la 63 de ani, în conformitate cu recomandările Comisiei, deși acest lucru nu a fost încă oficializat.
Italia, la rândul său, are „dezechilibre fiscale și macroeconomice excesive”, dar Semestrul European nu propune reforme suplimentare ale pensiilor, concentrându-se în principal pe recomandări fiscale, care ar putea avea un efect mai bun. De altfel, reforma „Fornero” a stabilit încă din 2019 o vârstă de pensionare de 67 de ani. Raportul OCDE „Pensions Outlook 2022” subliniază că, în general, sistemele de pensii din Italia se vor îmbunătăți.

Pensionarea anticipată este îngrijorătoare și în Luxemburg și Malta, potrivit Comisiei.

„Reformarea schemelor de pensii preferențiale” este necesară și în Polonia, unde există scheme speciale de pensionare, în funcție de profesie. Polițiștii, jurnaliștii și judecătorii, de exemplu, pot solicita pensionare anticipată după 25 de ani de cotizare, față de o medie de 33,6 ani pentru populația generală.

Pentru alte țări, UE nu a făcut recomandări specifice cu privire la sistemul de pensii, mai ales că au deja o vârstă de pensionare de aproximativ 65 de ani – sau își propun să o atingă în următorii ani. Acesta va fi cazul în Finlanda și Bulgaria până în 2027, dar și în Austria, în timp ce în Suedia, vârsta medie de pensionare este deja între 64 și 65 de ani.

Una dintre singurele excepții este Slovenia, unde vârsta de pensionare este de 61 de ani și șase luni pentru femei și de 62 de ani și opt luni pentru bărbați, deoarece țara nu intenționează să propună reforme legate de vârstă în acest stadiu. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *