◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro27.05.2024

Metajurnalism. Jurnalismul de știință

Încercând să definim jurnalismul de știință putem aproxima că este o formă de jurnalism specializat care comunică despre cercetări, descoperiri și evoluții în diverse domenii ale științei și tehnologiei.

În relația dintre știință și societate, jurnalismul de știință are un rol determinant. Dar din această perspectivă, omul de știință, cercetătorul sau echipa de cercetare au posibilitatea să comunice și pe alte căi. Una din aceste căi este comunicarea directă din partea omului de știință, sau a managementului echipei de cercetare care vrea să facă publice anumite aspecte cu privire la fazele și stadiul proiectului de cercetare ce se dorește a fi adus în atenția opiniei publice.

Drept urmare, din partea comunicatorului sursă științifică sunt prezentate selectiv numai comunicări și informații ce se consideră că ar fi suficiente pentru interesul general de cunoaștere. Atunci când oamenii de știință, prin modul lor de a comunica nu ajung cu explicații, spre a se face înțeleși de publicul larg intervin jurnaliștii de știință. Aceștia pot detalia anumite perspective privind prezentarea unui subiect științific și pot veni în sprijinul celor interesați cu noi date și informații care îi preocupă. În același scop, datorită faptului că se conștientizează politic despre importanța factorului „știință și tehnologie” în desvoltarea societății și profesiile legate de cunoașterea și cercetarea științifică ar trebui repoziționate către vârful piramidei valorilor și nomenclatorului profesiunilor economice.

Drept consecință a acestei perspective, jurnalismul de știință, prin articolele din spațiul științific, poate contribui la educarea publicului larg și în special a generațiilor tinere pentru a-și alege ca viitoare preocupări profesionale activitățile de cunoaștere și cercetare științifică. Apreciez că prin jurnalismul radio-tv despre știință nu este necesară crearea unei audiențe de masă. Consider în schimb că, aceste comunicări științifice ar trebui să fie prezentate, mai mult în: școli, licee, universități tehnice și instituții interesate de interacțiunile cu cercetarea științifică.

Și totuși, din această perspectivă apreciez că jurnalismul de știință nu are numai funcție de comunicare și că principala lui misiune este creșterea interesului pentru știință și tehnologie în societate. Cu referire la aceste aspecte, pe lângă activitatea jurnalistică de știință ar trebui înființate și cluburi, birouri, fundații și societăți care să organizeze diverse discuții, colocvii și manifestări cultural-științifice.

În urma primelor comunicări, constatând o creștere a interesului public despre anumite cercetări, jurnaliștii de știință pot transmite informații și scrie articole diverse cu privire la cercetările și tehnologiile aflate în atenția opiniei publice În acest mod, jurnalismul despre știință, prin activitatea sa de relaționare cu mass-media contribuie la desvoltarea interesului pentru cunoaștere și cercetare științifică. Comunicările, poveștile despre activitatea, lucrările unor oameni de știință și mai ales despre cercetătorii și fizicienii atomiști pot contribui de asemenea la o creștere progresivă în promovarea și îmbunătățirea imaginii publice despre știință și tehnologie în societate.   

Cele mai multe subiectele din spațiul științific au un înalt grad de complexitate și, din această cauză, jurnaliștii de știință trebuie să cunoască și înțeleagă aceste concepte și să aibă capacitatea de a le transpune într-un limbaj accesibil pentru cât mai mulți cititori. Dacă o persoană neinițiată încearcă a se documenta asupra unor lucrări de cercetare se va confrunta în primul rând cu termeni de specialitate și cu un un limbaj specific, pentru care uneori, spre a se elucida și pătrunde sensul va trebui să facă recurs la dicționare de specialitate sau la alte articole din aceași arie de cercetare cu lucrarea asupra căreia încearcă să se documenteze. Alteori va trebui să răspundă unor îndemnuri bibliografice, indicații, cum sunt: citește și articolul sau articolele autorului…pag., publicate în revista nr…data…, vezi tratatul autorului, pag. nr., data, publicat de editura…în anul…, diverse note de subsol ș.a.m.d.

În general, comunicările despre subiecte din știință și tehnologie se diferențiază potrivit diverselor domenii ale cunoașterii și cercetării științifice, fiecare dintre acestea fiind necesar să fie susținute prin argumentare și limbaj specific. În concluzie, jurnalismul de știință contribuie și va contribui și în viitor la dezvoltarea interesului pentru știință și resetarea societății noastre din perspectiva relației „știință-tehnologie-societate”.

 

 

Andrei Suman/ UZPR

Mișcarea de Gândire Critică „Forumul pentru democrație”

(Revista UZP, nr. 33/2024)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *