Anularea facilităților fiscale pentru mașinile electrice
Posesorii de mașini electrice din Elveția plătesc același impozit, de 4% din valoarea mașinii, ca și proprietarii de mașini cu motoare clasice pe benzină, începând din ianuarie 2024 (https://cursdeguvernare.ro/scade-cererea-masini-electrice-europa.html: decizia autorităților elvețiene se bazează pe creșterea cotei de piață a vehiculelor electrice, ceea ce a determinat revizuirea politicii de scutiri de taxe. De-a lungul ultimelor decenii, Elveția a fost recunoscută pentru politica sa prietenoasă cu mediul, oferind scutiri de taxe pentru mașinile electrice, în încercarea de a încuraja tranziția către vehicule fără emisii de bioxid de carbon. Dar, odată cu creșterea semnificativă a popularității mașinilor electrice, autoritățile au realizat că le scad încasările din taxe și impozite.
Decizia de a impozita începând din 2024 mașinile electrice la fel ca pe cele cu motoare pe benzină a surprins. Vestea vine ca un șoc pentru proprietarii de mașini electrice, mai ales că aceste vehicule au beneficiat de scutiri de taxe, încă din anul 1997. Decizia a fost luată de Consiliul Federal, aproape cu unanimitate de voturi. Datele arată că vânzările de automobile electrice au crescut de 6 ori în perioada 2017-2023, iar cota de piață estimată pentru anul 2023 se situează la 25%. Această creștere semnificativă a determinat autoritățile să reevalueze avantajele fiscale acordate mașinilor electrice. Veniturile astfel obținute vor fi direcționate către Fondul pentru drumuri naționale. Scopul principal al implementării acestei taxe este acela de a compensa pierderile fiscale estimate între 100 și 150 de milioane de franci elvețieni, asociate scutirii de impozit numai pentru vehiculele electrice în anul 2023. Autoritățile au argumentat că este necesar să echilibreze contribuția la buget și să asigure resursele necesare pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii de transport.
Noile mașini electrice încă sunt mai scumpe în medie cu 33% decât modelele cu combustie internă; modele noi, mai ieftine, nu vor intra pe piață înainte de 2025, cel mai devreme. Vânzările mai slabe din septembrie 2023, sondajele privind încrederea consumatorilor și estimările sumbre ale dealerilor și producătorilor auto arată că s-a intrat într-o perioadă de temperare a cererii pentru automobile electrice.
Averile rușilor
Elveția a înghețat aproximativ 7,7 miliarde de franci elvețieni (8,81 miliarde de dolari) în active financiare aparținând rușilor, a anunțat guvernul elvețian pe 1 decembrie 2023, în cadrul unor sancțiuni menite să pedepsească Moscova pentru invazia sa în Ucraina (https://www.stiripesurse.ro/elvetienii-au-inghetat-active-rusesti-in-valoare-de-88-miliarde-de-dolari_3158531.html): suma reprezintă o ușoară creștere față de cea de 7,5 miliarde de franci pe care guvernul elvețian a declarat că a blocat-o în 2022, după ce Elveția a adoptat sancțiunile Uniunii Europene.
Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO), agenția care supervizează sancțiunile, a menționat că suma de 7,7 miliarde de franci reprezintă doar cea mai recentă estimare a sa și că aceasta poate fi modificată. Este dificil să se ofere o cifră precisă din cauza noilor persoane care sunt adăugate sau eliminate de pe lista de sancțiuni, precum și a cazurilor juridice de înghețare sau deblocare a altor active, a arătat sursa citată.
O cifră mai precisă este așteptată până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2024, când băncile elvețiene vor raporta din nou sumele blocate. Creșterea numărului de active înghețate e cauzată de creșterea numărului de 300 de persoane și 100 de companii și organizații care au fost adăugate pe lista de sancțiuni în ultimele 12 luni. Aceasta include, de asemenea, profiturile estimate din depozite în numerar, obligațiuni, acțiuni, precum și proprietăți și mașini de lux.
Berna a blocat, de asemenea, mișcarea a 7,4 miliarde de franci în active în valută străină aparținând băncii centrale a Federației Ruse. SECO a refuzat să comenteze cu privire la persoanele ale căror active au fost înghețate.
Cu toate acestea, activele înghețate reprezintă doar o mică parte din averea totală avută de ruși în Elveția, băncile elvețiene din această țară deținând cca 150 de miliarde de franci, aparținând Federației Ruse, potrivit estimărilor Asociației Bancherilor Elvețieni. Președintele Alain Berset a promis mai mult sprijin pentru Ucraina în timpul unei vizite în această țară, efectuată în noiembrie 2023 și a discutat despre utilizarea profiturilor din activele rusești înghețate pentru a ajuta la reconstrucția țării.
Cocaină în scopuri recreaționale
Un proiect de lege care prevede permiterea vânzării de cocaină pentru ”uz recreațional” a fost analizat în Elveția la finalul anului 2023 (https://www.stiripesurse.ro/incepe-nebunia-elvetia-vrea-sa-legalizeze-vanzarea-de-cocaina-in-scop-recreational_3177159.html, postat pe 20 decembrie 2023): Parlamentul elvețian susține ideea, demers care însă trebuie să treacă peste opoziția unor autorități și care necesită modificarea legislației naționale.
În altă ordine de idei, politica în materie de droguri în întreaga lume evoluează: spre exemplu, statul american Oregon a dezincriminat posesia unor cantități mici de cocaină în 2021, în favoarea tratamentului antidrog. Multe țări europene, printre care Spania, Italia și Portugalia, nu mai prevăd pedepse cu închisoarea pentru posesie de droguri, inclusiv cocaină, deși nici una nu a mers atât de departe ca propunerea aflată în discuție în Elveția.
Elveția își reexaminează poziția față de acest drog după ce unii politicieni și experți au criticat interdicțiile totale ca fiind ineficiente; mai menționăm că în Elveția se înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de cocaină din Europa.
Creșterea dramatică a numărului de bolnavi de cancer
Datele de la principala companie elvețiană de asigurări de sănătate, Helsana, arată că, în 2021, a existat o creștere dramatică, de 73%, a numărului de pacienți care au primit tratamente pentru cancer, comparativ cu anul 2020, iar această tendință a persistat și în 2022 (https://www.activenews.ro/stiri-sanatate/Date-oficiale-publicate-in-Elvetia-arata-o-crestere-cu-73-a-cancerelor-dupa-lansarea-vaccinurilor-Covid-186527, postat pe 28 decembrie 2023): „Avem o dublare a cazurilor de cancer”, a concluzionat Konstantin Beck, profesor de economie sanitară la Universitatea din Lucerna, după ce a analizat datele Oficiului Federal de Statistică (BfS) și raportul Helsana pentru anul 2022. Beck a adresat întrebarea „Cât de sănătoasă a fost populația Elveției în 2020?”, analiza sa bazându-se pe datele din raportul Helsana din 2022 și pe cifrele din sondajul oficial de sănătate publicat de BfS pe 3 noiembrie 2023 – BfS desfășoară acest sondaj de sănătate la fiecare cinci ani.
Konstantin Beck a arătat că: „Surprinzător este că statisticile publicate de BfS în baza sa de date cu informații detaliate din sondajul de sănătate despre cetățenii elvețieni au fost șterse la câteva zile după ce au fost publicate”. Înainte ca datele să fie șterse, BfS a dat următoarea declarație cu privire la sondajul său de sănătate din 2022: „În 2022, 85% din populația elvețiană de peste 15 ani s-a simțit sănătoasă și 83% s-au simțit fericiți. În același timp, peste o treime trăiește cu o problemă permanentă de sănătate. Stresul psihologic a crescut față de 2017. Grupa de vârstă între 15 și 24 de ani este afectată în mod deosebit, în special femeile tinere”.
Rezultatele șterse ale sondajului de sănătate au fost răspunsuri la întrebarea „Ați avut vreodată una dintre următoarele boli sau probleme de sănătate?”, atacul de cord, accidentul vascular cerebral și cancerul fiind incluse în bolile enumerate. Răspunsurile au arătat că: 1. – 170.000 de persoane au declarat că au suferit un atac de cord – de la 33.339 în 2017 (o creștere de peste 19%); 2. 124.515 de persoane au declarat că au suferit un accident vascular cerebral – de la 27.584 în 2017 (o creștere de peste 22%); 3. 344.166 de persoane au declarat că au cancer – de la 116.603 în 2017 (o creștere de aproape 34%); Konstantin Beck a calculat că, în baza statisticilor BfS șterse de pe site, cazurile din 2022 au „crescut cu un factor de patru până la cinci”, chiar dacă îmbătrânirea și imigrația au fost luate în considerare și scăzute din date.
De asemenea, BfS a făcut o modificare notabilă la întrebarea din sondajul său de sănătate, ceea ce ridică și mai multe suspiciuni. În 2017, participanții au fost întrebați dacă au suferit un atac de cord, un accident vascular cerebral sau cancer în anul precedent, dar sondajul din 2022 i-a întrebat pe participanți dacă au suferit doar de una dintre boli de-a lungul vieții. Konstantin Beck a folosit raportul companiei elvețiene de asigurări de sănătate, Helsana, pentru a face o comparație adecvată.
Publicat anual în Elveția, Raportul Helsana Drug „analizează piața farmaceutică elvețiană și oferă informații cu privire la costul și consumul de medicamente”. Datele din raportul pentru anul 2022 au fost publicate pe 30 noiembrie 2023: folosind datele din acest raport Helsana, Beck a creat un tabel care arată că, în 2020, numărul pacienților cu cancer care au primit tratament a fost cu 9% mai mare decât tendința stabilită folosind datele din 2013 până în 2019. Dar această diferență a crescut vertiginos la 95% în 2021 și la 106% în 2022, ceea ce l-a determinat pe Beck să concluzioneze că vaccinurile COVID au avut legătură cu asta… În urma ștergerii statisticilor sale de sănătate pentru 2022, BfS și-a justificat acțiunea declarând pur și simplu că „sondajele din 2017 și 2022 nu sunt comparabile”…
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Edith Mihaela Dobrescu/Institutul de Economie Mondială
Foto: pxhere.com