◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024

Convorbire cu Mariana Stratulat, în context bilingv și multicultural.

Legăturile de prietenie cu colegii de breaslă, scriitori și jurnaliști din Serbia, români sau sârbi, sunt, pentru mulți din Banat, parte din profesia noastră. Nu cred să existe cineva să nu aibă în memoria afectivă întâlniri de felurite ranguri, conferințe, lansări de carte, festivaluri, participări la saloane de carte etc. La sectorul de afaceri nu mă refer dar, lucrurile cred că nu diferă. De curând, chiar în zi de 8 Martie, a avut loc în incinta Ambasadei României la Belgrad lansarea unei antologii bilingve, româno-sârbă, în care au publicat 3 poete din România, mai exact din Banat și 6 autoare din Serbia. Volumul a fost inițiat și tradus /coordonat de poeta și jurnalista, Mariana Stratulat, Directoarea Casei de Presă și Editură „Libertatea” cu sediul în Panciovo, Serbia.  Ea însăși autoare prezentă în carte, a reușit să organizeze la cel mai înalt nivel, întâlnire în numele poeziei și  interculturalității cu participarea unui număr important de personalități ale vieții culturale cât și din activul guvernului Serbiei. Notăm prezența onorantă a Excelenței Sale, Doamna Silvia Daniloiu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României la Belgrad, Doamna Anca Corfu, Consul General al României la Vârșeț, Domnul Traian Kacina, Membru în Consiliul Național al Românilor din Serbia, responsabil cu probleme culturale, domnul Daniel Bala, Ministru delegat la același Consulat, cât și personalități de la  înalt nivel administrativ  în Republica Serbia. Evenimentul s-a ținut în ambele limbi.

Veronica Balaj: Bine vă regăsesc, dragă și distinsă, Mariana Stratulat, și în această formulă comunicațională știind faptul că sunteți sigură pe sine în orice altă modalitate. Mă refer desigur la expresivitatea poetică dar, și la cea jurnalistică, adăugând neapărat și comunicarea prin intermediul diverselor manifestări culturale. Având în vedere funcția de Director al Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova, Serbia, aș propune  să pornim de la acest punct. Conduceți o instituție simbol. Am trecut prin fața  clădirii  în seara de 8 Martie venind dinspre Belgrad. Are alura impozantă. O instituție cu o istorie importantă pentru existența limbii și culturii române din Serbia. Pentru cei care nu cunosc în detaliu profilul său, recurgem la câteva date.

Mariana Stratulat: Da, în momentul de față conduc cu mândrie Casa de Presă și Editură „Libertatea”, o instituție simbol din inima Serbiei, cu o impresionantă tradiție de aproape opt decenii.  În cadrul acestei instituţii apare cu regularitate săptămânalul „Libertatea” fondat la 27 mai 1945, ziar care de 79 de ani funcționează ca o adevărată cronică a vieții și identității românilor din Serbia și își asumă rolul de păstrător al istoriei, culturii și valorilor acestui grup etnic.

Dacă ne gândim la primele broșuri tipărite,  putem spune că activitatea editorială a fost înființată în același an cu ziarul. Cu toate acestea, primele titluri de carte la Editura „Libertatea” au apărut în anul 1947. Activitatea editorială a Casei este completată de revista pentru copii „Bucuria copiilor” (1947), revista pentru tineret „Tinerețea” (1972) și revista de literatură, artă și cultură transfrontalieră „Lumina” (1947). Prin angajamentul constant al acestor sectoare și prin intermediul publicațiilor sale, Casa de Presă și Editură „Libertatea” rămâne un susținător esențial al limbii și culturii românești în această regiune.

Clădirea impunătoare pe care ați observat-o în seara de 8 Martie servește nu doar ca un monument arhitectonic, ci și ca o fereastră deschisă spre bogata noastră moștenire culturală. Chiar dacă alura impozantă a clădirii vorbește despre tradiție și trecut, suntem mereu deschiși la inovație și schimbare, adaptându-ne nevoilor contemporane ale profesiei noastre. Încurajăm dialogul și colaborarea pentru a menține vie flacăra culturii românești în Serbia.

 

V.B.: În fiecare an sărbătoriți  instituția, ca pe o ctitorie. Din start v-ați asumat responsabilitatea de-a continua un drum bine conturat. Ați avut emoții la preluarea funcției? Cum le-ați temperat?

M.S.: La preluarea acestei funcții, am trăit emoții profunde, întrucât instituția reprezintă pentru mine nu doar un loc de muncă, ci o ctitorie și o adevărată casă a sufletului. De la început, responsabilitatea asumată m-a motivat să urmez cu hotărâre drumul deja conturat de tradiție. În ciuda emoțiilor inițiale, am găsit modalități de a le tempera, focalizându-mă asupra unei abordări proactive pentru a gestiona provocările ce au apărut în cale. În cei trei ani și jumătate în funcție, am avut bucuria de a observa schimbări semnificative îndreptate către bine. Am reușit să menținem publicațiile noastre la un nivel remarcabil, să implementăm proiecte importante în domeniul infrastructurii și să aducem un plus cultural prin inaugurarea primei Biblioteci de Carte Românească în incinta clădirii noastre.

Am dezvoltat parteneriate fructuoase cu personalități de valoare și instituții culturale de prestigiu, atât în România, cât și în Serbia, demonstrând prin fapte angajamentul nostru față de promovarea limbii și culturii române. Prin fiecare acțiune întreprinsă, ne străduim să aducem vizibilitate și să consolidăm legăturile culturale dintre comunitățile noastre. Astfel, prin faptele noastre, conturăm o poveste de succes în ceea ce privește dezvoltarea și promovarea valorilor culturale românești în această regiune.

Ziua Instituției noastre o sărbătorim în mod festiv în fiecare an pe 27 mai, respectând cu tradiție acest eveniment semnificativ pentru noi. Așteptăm cu bucurie să împărtășim această aniversare cu toți cei care au făcut parte din călătoria noastră jurnalistică și editorială remarcabilă din ultima perioadă. În plus, deja întreprindem pregătiri serioase pentru evenimentul grandios din 27 mai 2025, când vom celebra cu fast Jubileul de 80 de ani de existență al Casei de Presă și Editură „Libertatea”.

V.B.: Din multele proiecte în derulare, care sunt cele cu notă de înnoire? De adăugire la linia deja existentă ca făcând parte din tradiția C.P.E. „Libertatea”?

M.S. Cu pași fermi și în armonie cu pulsația rapidă a vremurilor, ne reinventăm pentru a răspunde cerințelor contemporane, într-o eră digitală în perpetuă evoluție. Cu toate că ne bucurăm de peste 2000 de abonați la ediția tipărită a săptămânalului, care reprezintă în esență familii întregi, cu 3-4 membri fiecare, și astfel avem un impact asupra a aproximativ 8000 de cititori, suntem hotărâți să facem pași serioși către digitalizare. Lumea digitală este noua noastră destinație, iar primii pași în această călătorie au fost făcuți prin filmarea primelor podcasturi.

Primul nostru podcast a avut-o ca invitată pe doamna Mărioara Stojanović, director al C.P.E. „Libertatea” în perioada 1993-2000 – prima femeie care a deținut această funcție. În calitate de director actual, am simțit nevoia să marchez simbolic acest moment realizând primul interviu înregistrat video în cadrul producției C.P.E. „Libertatea” cu această doamnă deosebită. Astfel, adăugăm un nou episod la tradiția noastră, reinventându-ne continuu și aducând aducând un suflu nou în activitatea noastră de zi cu zi.

V.B.: Sunteți cunoscută ca o persoană foarte inventivă, activă, dedicată și implicată muncii culturale. Aveți atât de multe activități pe care le duceți la împlinire încât, e clar, nu este ușor de selectat care să fie luate acum în vizor. Să zicem că ne orientăm după profilul lor.

M.S.: Mă bucur că observați diversitatea activităților mele și apreciați implicarea mea în domeniul cultural. Este adevărat că am o paletă variată de proiecte și inițiative, iar selecția poate fi într-adevăr o provocare. Dacă ne orientăm după profilul activităților mele, aș sugera să luăm în considerare proiectele care au avut un impact semnificativ asupra comunității sau care au abordat teme și perspective mai puțin explorate până acum.

Una dintre realizările de care mă mândresc în calitate de director al CPE „Libertatea” este faptul că am reușit să angajăm tineri cu viziuni noi asupra lumii, care se află într-o continuă schimbare. Sunt membră în Consiliul Executiv al CNMNR și fac parte din Departamentul de Informare, unde depunem eforturi constante pentru a iniția și sprijini proiecte importante în beneficiul comunității.

Totuși, accentul este pus pe domeniul cultural și pe partea creativă a vieții. Până în prezent, am publicat 23 de titluri de carte în genuri diverse, inclusiv poezie, proză, romane, monografii, poezii și romane pentru copii, spectacole de teatru pentru copii și antologii. În localitatea mea natală, Coștei, desfășor o amplă activitate culturală. Sunt membră a Trupei de teatru „Neica” a SCA „Mihai Eminescu”, iar în acest an vom pune în scenă spectacolul „Opt femei” de Robert Thomas, sub regia dr. Savu Marius.

Aș aminti și faptul că în anul 2022, am înscris Şcoala Doctorală din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Domeniul de specializare: Ştiinţe umaniste/Filologie. Titlul tezei de doctorat: Aspecte culturale ale românilor din Serbia în paginile săptămânalului „Libertatea”, sub coordonarea prof. univ. dr. Otilia Hedeşan. Deci, voi avea de cercetate aproximativ 42.000 de pagini ale săptămânalului „Libertatea”, dar merită efortul, căci din asta va rezulta o adevărată monografie culturală a românilor din Serbia din perioada 1945, până în anul în care voi absolvii studiile doctorale.

V.B.: Nu se poate trece peste faptul că există o susținere de admirat din partea forurilor competente, la grad înalt administrativ. Sârbești și românești. În  Pentru reușita evenimetelor, știu că  Implicați toate instituțiile ,școli, muzeu, asociații culturale, etc. Din cele observate, pentru susținere, aș numi ,Consulatul General al României  la Vârseț  ,Comisii națioale , până la nivel de Ambasadă. Cum funcționează acest flux , această importantă relaționare?

M.S.: Avem privilegiul de a beneficia de o susținere remarcabilă din partea instituţiilor competente ale țării în care trăim. Aș dori să evidențiez în mod deosebit sprijinul oferit de Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informare Publică și Relații cu Comunitățile Confesionale, fără de care nu am fi putut desfășura activitatea noastră. Acest sprijin acoperă aspecte cruciale, precum salariile, funcționarea Casei și tipărirea publicațiilor noastre. De la Guvernul Republicii Serbia primim sprijin financiar pentru producția editorială, iar anul trecut, așa cum am menționat deja, am inaugurat Biblioteca de Carte Românească în incinta CPE „Libertatea”. Mulțumim Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pentru sprijinul financiar acordat pentru procurarea mobilierului necesar. Colaborăm strâns cu Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia, care este fondatorul instituției noastre. Prin intermediul Departamentului de Informare al CNMNR, am beneficiat de sprijin financiar însemnat pentru proiectele noastre de digitalizare, precum și pentru tipărirea unei antologii de poezie a tinerilor intitulată „Versuri în zbor”. Colaborarea noastră cu Consulatul General al României la Vârșeț a fost întotdeauna una excelentă. Anul trecut, cu ocazia zilei de 8 martie, am avut bucuria de a-mi lansa volumul „O sută și una de poezii”, apărut la Editura Academiei Române, București 2022, în incinta Consulatului. În acest an, am continuat tradiția lansărilor, însă de această dată am ales să o facem la Ambasada României la Belgrad. Apreciem profund sprijinul lor continuu și suntem recunoscători pentru parteneriatul solid pe care îl avem.

V.B.: Un recent moment forte al acestui subiect, a fost lansarea volumului „Cele mai frumoase poezii”, ediție bilingvă, tipărit la Editura CPE „Libertatea”, Panciova, Serbia, volum pe care l-ați inițiat, coordonat, tradus dar, ați organizat și lansarea sa. În spațiul onorant al Ambasadei României la Belgrad. Au participat nume importante din administrația guvernamentală, din arealul instituțiilor culturale, etc. A fost un spectacol de o  diversitate culturală impresionantă.. Idei, emoții… poezie .Vă rog să punctați detaliile, felul în care ați fost sprijinită întru împlinirea acestui eveniment.

M.S.: Antologia „Cele mai frumoase poezii… Doamnelor în dar” adună într-un mod simbolic contribuțiile a opt poete apreciate de ambele părți ale frontierei dintre România și Serbia, printre care un loc aparte îl aveți și dumneavoastră, stimată Veronica Balaj. Lucrarea, bilingvă în limba română și sârbă, a primit deja aprecieri pozitive din partea cititorilor și criticilor literari. Lansarea a avut loc cu fast în incinta Ambasadei României la Belgrad, într-un cadru festiv, cu ocazia zilei de 8 Martie. Aș dori să exprim recunoștința față de corpul diplomatic, în frunte cu Excelența Sa, doamna Silvia Davidoiu, ambasadorul României în Serbia, pentru ospitalitatea oferită în cadrul acestui eveniment. A fost o adevărată onoare pentru noi să fim găzduiți într-un astfel de cadru distins.

În această ocazie, exprim sincere mulțumiri reprezentanților Guvernului Provinciei Autonome Voivodina, reprezentanților Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Serbia, oamenilor de cultură, colegilor, iubitorilor de poezie, reprezentanților mass-media și tuturor celor care au fost alături de noi la acest eveniment deosebit. Mulțumesc colegilor mei, Valentin Mic, referentul cărții, Marin Gașpăr, redactorul Editurii, pictorului academic Emil Sfera pentru ilustrarea cărții, Marinei Kalkan pentru lectură, și tinerelor Mihaela David și Aneta Gașpar pentru tehnoredactare și pentru realizarea copertei minunate. Nu în ultimul rând, aduc sincere mulțumiri celor opt poete deosebite şi anume, Veronica Balaj, Aurora Rotariu Planjanin, Mariana Dan, Liubiţa Raichici, Verica Preda-PreVera, Adriana Weimer, Gordana Kovačević şi Maria Elena Brânzei, care au acceptat să își împărtășească cu mine această călătorie literară. Aprecierea voastră și încrederea oferită aduc o valoare imensă acestui proiect, iar contribuția fiecăruia dintre voi completează și îmbogățește universul acestei cărți.

V.B.: În ritmare crescendo, iată-ne ajunși la poezie. Mariana Stratulat, poeta. Cu volume bine primite de critica literară. Din ambele țări,.Chiar în acceași  zi cu lansarea volumului în ediție bilingvă despre care ați vorbit, am  avut bucuria să primim încă un nou volum , proaspăt ieșit de sub tipar, pe care l-ați semnat. Să vă cunoaștem ca poetă și traducătoare.

M.S.: Poezia pentru mine este arta de a transforma simțirile în versuri, de a îmbina sunetele cu sensuri profunde și de a crea o lume aparte în care cuvintele devin aripile sufletului. Este o călătorie prin imaginație și emoție, unde fiecare strofă este o punte între realitate și vis, iar fiecare rând este o notă într-un concert al inexprimabilului. Cred că am atins apogeul în poezie prin publicarea volumului „O sută și una de poezii” la editura Academiei Române. Pentru acest volum, în cadrul celei de-a 33-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” de la Băile Herculane în 2023, mi-a fost decernat Premiul „Eminescu”. De-a lungul anilor, am obținut mai multe premii literare, dar aș evidenția în mod special premiul I pentru poezie la Concursul Internaţional de Poezie „George Coșbuc” de la Bistrița și premiul special al juriului pentru proză la Concursul Internaţional de Proză „Liviu Rebreanu” de la Bistrița în anul 2006, care au o semnificație aparte pentru mine.

Pentru a iniția tinerii să scrie, am organizat un concurs la care au sosit peste 150 de poezii, care și-au găsit locul în antologia „Verusri în zbor”. Fiecare strofă și fiecare cuvânt constituie fragmente ale lumii creative a tinerilor autori, reflectând cu măiestrie diversitatea și profunzimea imaginației lor într-un mod care fascinează și inspiră.

Top of Form

V.B.: Care considerați că este rolul literaturii în contextul cultural  bilingv pe care îl onorați cu implicare exemplară?

M.S.: În contextul cultural bilingv, literatura devine un instrument esențial în îmbogățirea și conectarea celor două limbi. Ea oferă o fereastră către identitățile, tradițiile și gândirea specifică ale fiecărei comunități, facilitând înțelegerea reciprocă. Prin intermediul literaturii, se întărește comunicarea și se deschide calea către o mai bună apreciere a diversității culturale, contribuind astfel la consolidarea coeziunii și înțelegerii într-un mediu bilingv. Astfel, literatura devine un instrument esențial în construirea unui pod solid între culturi și în promovarea dialogului intercultural într-un mod autentic și fascinant.

V.B.: Dar legătura cu scriitorii din  literatura română actuală, cum o apreciați? Sunt foarte importante proiectele. Știm că sunteți ferventul, elementul referențial în derularea acestora. Aveți așteptări noi de la colegii de breaslă de peste graniță?

M.S.: Legătura cu scriitorii din literatura română actuală o consider deosebit de valoroasă și necesară. Nu voi menționa nume, pentru a nu omite pe cineva. Colaborăm strâns cu foarte mulți autori valoroși, care aduc o perspectivă proaspătă asupra evoluției literaturii române contemporane. Sunt onorată să fiu implicată în proiecte literare ce contribuie la promovarea operelor și vocilor noilor autori. În ceea ce privește colegii de breaslă de peste graniță, am așteptări înalte și îmi doresc o continuare a dialogului cultural și creativ. Sunt convinsă că colaborările transfrontaliere pot aduce noi dimensiuni și perspective, contribuind la îmbogățirea diversității literare și la consolidarea relațiilor culturale. Cu încredere și entuziasm, așteptăm să descoperim împreună noi orizonturi în cadrul proiectelor literare comune.

V.B.: Mulțumiri pentru această mărturie de interculturalitate! Mult succes în cele propuse!    

M.S.: Vă mulțumesc, stimată doamnă Veronica, pentru acest dialog plin de inspirație. Apreciez profund oportunitatea de a împărtăși pasiunea mea pentru literatură și creativitate cu cititorii dumneavoastră. Este o onoare! Îmi doresc ca ideile noastre să găsească ecou în rândul cititorilor și să contribuie la diversitatea și bogăția dialogului cultural.

 

Veronica Balaj, UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *