Europa este împărțită în ceea ce privește energia nucleară. De exemplu, Franța are în vedere o lege care să accelereze construcția de noi reactoare nucleare. Acest lucru a provocat fricțiuni cu alte națiuni europene, care nu cred că energia nucleară ar trebui luată în considerare în același mod ca și alte surse de energie regenerabilă.
Aproximativ un sfert din energia UE este nucleară și mai mult de jumătate din aceasta este produsă în Franța. În total, funcționează 103 reactoare în 13 din cele 27 de state membre. În 2019, acestea au furnizat aproximativ 50% din electricitatea cu emisii scăzute de carbon, dar în blocul comunitar există o mare varietate de opinii diferite cu privire la utilizarea energiei nucleare. Acest lucru, împreună cu preocupările legate de siguranță, fac adesea nuclearul un subiect controversat. Fiecare stat membru alege dacă îl include în mixul său energetic, potrivit Euronews.
Până în 2025, se estimează că mai mult de o treime din reactoarele nucleare care funcționează în prezent din UE vor ajunge la sfârșitul ciclului de viață și vor trebui oprite. Acest lucru pune multe guverne într-o poziție în care trebuie să decidă asupra viitorului nuclear în țările respective.
După dezastrul de la Cernobîl, din 1986, opinia generală despre energia nucleară s-a schimbat dramatic. În Germania, temerile legate de siguranță au stimulat mișcarea ecologistă și Partidul Verzilor din țară. În 2002, guvernul Germaniei a adoptat o lege care elimină construirea de noi centrale nucleare. Toate reactoarele existente urmau, de asemenea, să se închidă. Aceste măsuri fac parte dintr-o trecere de la combustibilii fosili la surse precum energia eoliană și solară, pe care țara le consideră cu adevărat regenerabile, în timp ce nuclearul se bazează pe uraniu drept combustibil. Apoi, în 2010, ostul ancelar Angela Merkel a anunțat că durata de viață a centralelor nucleare ale Germaniei va fi prelungită. Dar un an mai târziu, incidentul de la Fukushima, din Japonia, a stârnit îngrijorări din nou. Au existat luni de proteste antinucleare masive în toată țara, care au determinat guvernul lui Merkel să anunțe că toate centralele nucleare vor fi închise până în 2022. Acum au mai rămas doar trei centrale nucleare în țară, dar amenințarea insecurității energetice din cauza războiului din Ucraina le-a prelungit viața dincolo de acest termen limită. În octombrie anul trecut, cancelarul Olaf Scholz a declarat că vor rămâne deschise până în aprilie 2023, pentru a preveni o penurie de energie.
Există doar două țări care au eliminat complet energia nucleară pentru generarea de electricitate după ce au avut reactoare în funcțiune: Italia și Lituania. În Italia, acesta este un subiect controversat. Toate fabricile țării au fost închise, în urma unui referendum privind energia nucleară. De atunci, guvernul a încercat să propună o revigorare – în special un plan în 2008 pentru a construi până la 10 reactoare noi.
Dar accidentul nuclear din Japonia a influențat opinia publică, 94% din electorat votând pentru interzicerea centralelor nucleare. Sursa de energie este controversată și în alte state membre, inclusiv în Belgia, Portugalia, Danemarca și Austria.
De partea cealaltă, 11 țări au lansat o alianță pentru energia nucleară în Europa. Împreună au semnat o declarație care afirmă că acesta este „unul dintre multele instrumente pentru a ne atinge obiectivele climatice, pentru a genera energie electrică de bază și pentru a asigura securitatea aprovizionării”. Grupul este format din Bulgaria, Croația, Finlanda, Republica Cehă, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Slovenia, alături de Franța. Obiectivul alianței este de a promova cercetarea, inovarea și „reguli uniforme de siguranță”.
Controversele continuă… (redacția UZPR)
Foto: Wikipedia