◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Jurnaliștii pot devoala greenwashing. Ca pe orice alt fals

De fiecare dată când marile corporații – firește, nu toate, dar suficient de multe încât fenomenul să fie considerat sistemic – își fac reclamă prin care afirmă că sunt pionieri ai sustenabilității, durabilității și protecției mediului, mare parte din public zâmbește în colțul gurii, neîncrezător, totuși, că entități care au la temelie cuvântul profit și-ar pune problema binelui public, superior, al tuturor. Dacă ar fi fost așa, în această perioadă Uniunea Europeană nu ar fi elaborat legi care să întărească „responsabilitatea corporațiilor”…

Greenwashing este peste tot și înghite sume enorme. În fond, dă bine să fii în rând cu lumea – cu guvernele, care anunță tot timpul măsuri pentru mediu și viitorul verde al planetei, cu cercetătorii, care fac pași uriași spre enegia curată a viitorului, cu oamenii obișnuiți, care nici nu mai întreabă măcar prin magazine de paharele din plastic de unică folosință, au și uitat că există. Potrivit experților, actorii economici mari nu pot pretinde că sunt „zero net” în timp ce continuă să construiască sau să investească în aprovizionare cu combustibili fosili sau în orice fel de activități distructive pentru mediu. De asemenea, nu pot cere partenerilor lor să participe la activități de lobby împotriva schimbărilor climatice. „Trebuie să avem toleranță zero pentru spălarea verde cu zero net”, a spus secretarul general al ONU, António Guterres, la lansarea raportului de la recentul COP27, din Sharm el-Sheikh.

Dar profiturile gigantice ale corporațiilor care poluează cel mai mult le permit să împrăștie peste tot greenwashing. Deci, cine apără publicul? Ca în mai toate cazurile, și jurnaliștii, alături de ONG-uri și think-tankuri. În același fel în care se detectează orice fals, s-a descoperit – și toată lumea a aflat, grație profesioniștilor The Guardian – de pildă, că investițiile ecologice ale companiilor de petrol și gaze nu se potrivesc cu ceea ce afirmă în publicitatea „verde” pe care și-o fac. Mai precis, BP, Chevron, ExxonMobil, Shell și TotalEnergies cheltuiesc 750 de milioane de dolari pe an pentru a menține acreditările climatice, dar numai 12% din capital pentru dezvoltarea de tehnologii cu emisii scăzute de carbon. După cum a descoperit think-tankul InfluenceMap, 60% din materialul publicitar a făcut cel puțin o afirmație ecologică, dar în realitate companiile urmează să-și crească producția de petrol și gaze. „Am descoperit că Big Oil cheltuiește milioane de dolari pe acest PR ecologic și pe o campanie cu adevărat sistematică de a se prezenta ca pro-climă. Dar, în același timp, acești giganți fac lobby pentru combustibili fosili și investesc într-un viitor energetic cu adevărat nesustenabil, cheltuind foarte puțin pentru activități cu emisii scăzute de carbon”, explică Faye Holder, manager de program la InfluenceMap.

Entitățile Big Oil au știut de zeci de ani ce va genera pentru planetă exploatarea combustibililor fosili. Dincolo de întrebarea justificată „de ce” – adică de ce încerarea de schimbare a imaginii unei industrii despre care întreaga lume știe ce lasă în urmă – rămân alocările uriașe de fonduri pentru a împrăștia jumătăți sau sferturi de adevăr – de ce nu, chiar minciuni de-a binelea, după cum spunea recent Guterres.

Pentru cei care încă mai cred ce se vehiculează în domeniu pe rețelele sociale, un adevărat Vest sălbatic în care pretențiile de„ green” ale unei părți a celor mai mari poluatori zburdă în voie (dar nu numai acolo), o investigație a Universității Harvard, comandată de Greenpeace Țările de Jos, preluată pentru întreaga planetă imediat de presă, dezvăluie utilizarea intensă a spălării ecologice de către cele mai mari mărci de mașini, companii aeriene și companii de petrol și gaze din Europa pentru a exploata preocupările oamenilor cu privire la mediu și a răspândi dezinformarea online. Raportul „Trei nuanțe de verde” a fost cea mai amănunțită evaluare a spălării ecologice recente de către interesele industriei combustibililor fosili pe Twitter, Instagram, Facebook, TikTok și YouTube. De asemenea, cum băncile nu sunt niciodată departe de profituri care mișcă, multe dintre instituțiile financiare care au semnat angajamente de emisii zero investesc în continuare masiv în combustibili fosili, anunță jurnaliștii britanici.

Un alt poluator major, moda, a intrat în atenția Comisiei Europene. În 2020, Comisia a analizat sute de afirmații despre durabilitate în legătură cu îmbrăcăminte, țesături și pantofi. Aproape jumătate dintre afirmațiile analizate s-au dovedit exagerate, false sau înșelătoare. Greenwashing în acest domeniu a devenit atât de flagrant, încât nu doar consumatorilor, ci și profesioniștilor din industrie le este din ce în ce mai dificil să determine care mărci sunt cu adevărat angajate să-și reducă impactul asupra mediului.

Și aici, pe lângă celelalte forțe ale progresului, mass-media poate interveni ca o forță pozitivă, livrând publicului informație exactă și urmările acestei înșelătorii: în deșertul Atacama, din Chile, sunt aruncate anual 60.000 de tone de haine, iar cele peste 50 de milioane de anvelope uzate care zac într-o zonă a Kuweitului se văd din spațiul cosmic…

Pentru luna martie, Comisia Europeană UE a promis o abordare frontală a greenwashing și va obliga companiile să-și fundamenteze afirmațiile frumoase legate de mediu și de preocupările lor pentru binele comun, utilizând o metodologie a cărei adoptare tărăgănează de aproape zece ani.

Jurnaliștii vor fi din nou la post – să transmită, să investigheze, să releve. Avertismentele oamenilor de știință și ale ONU nu mai lasă loc de întors falsurilor ambalate în sclipici care nici măcar nu e biodegradabil.

Roxana Istudor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *