Învățământul superior este costisitor din cauza taxelor de școlarizare și a cheltuielilor de trai. Povara datoriei este un factor semnificativ care poate afecta deciziile indivizilor de a investi în învățământul universitar. În Marea Britanie, de exemplu, un sfert dintre studenți nu cred că merită să meargă la universitate, a constatat Ipsos, într-un sondaj recent. Principalele motive pentru această opinie sunt taxele (49%) și datoria la creditele studențești (42%) .
Mai mult de o treime dintre rspondenți (37%) consideră că nu trebuie să meargă la universitate pentru a obține un loc de muncă bun. În 2016, cercetările Aviva au arătat că mai mult de unul din trei (37%) mileniali britanici (18-35 de ani), care au mers la universitate regretă că au făcut acest lucru, din cauza nivelului de îndatorare în care se află acum, potrivit Euronews.
Compararea taxelor universitare, a împrumuturilor și a sprijinului financiar este o provocare, cu multe dimensiuni complexe de luat în considerare. Acestea variază semnificativ în Europa.
Conform raportului Comisiei Europene/EACEA/Eurydice privind taxele și sistemele naționale de sprijin pentru studenți în învățământul superior european – 2020/21, studenții cu normă întreagă nu plătesc taxe în programele de prim ciclu în șapte din 42 de sisteme de învățământ superior din Europa. Acestea sunt Danemarca, Grecia, Cipru, Malta, Finlanda, Suedia și Turcia. Nici în instituțiile publice de învățământ superior din Norvegia nu există taxe. În schimb, în 12 sisteme de învățământ superior, toți studenții din primul ciclu plătesc taxe. Acestea sunt Belgia (comunitățile vorbitoare de limbă germană și flamandă), Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), Albania, Elveția și Islanda.
În restul de 23 de sisteme de învățământ, există unii studenți care plătesc taxe, în timp ce alții nu. Taxele pot fi diferite pentru diferite programe de educație sau domenii de studiu. În Cehia, Germania, Croația, Polonia, Slovenia și Slovacia, studenții plătesc în cea mai mare parte doar taxe administrative de până la 100 de euro, conform raportului Eurydice. În 14 sisteme de învățământ superior, taxele anuale variază de la 101 euro la 1.000 de euro.
În Irlanda, Spania, Italia, Ungaria, Țările de Jos și Elveția, taxa cea mai frecventă este relativ mare, variind de la 1.001 la 3.000 de euro. În Anglia, taxele pentru licență sunt în prezent plafonate de guvern la 9.250 de lire sterline. În anul universitar 2022-23, împrumutul mediu cu taxă de școlarizare a fost de 8.230 lire sterline în Anglia, potrivit Student Loans Company.
Cele mai frecvente taxe au fost, de asemenea, peste 2.000 de euro în Islanda, Țările de Jos, Letonia și Lituania, conform raportului EACEA/Eurydice.
Toate țările europene, cu excepția Angliei și Islandei, oferă sprijin financiar direct studenților din învățământul superior cu normă întreagă. Granturile și împrumuturile sunt principalele forme. Granturile publice sunt ajutor financiar direct de la bugetul public pe care studenții nu trebuie să-l ramburseze, în timp ce împrumuturile trebuie să fie rambursate.
Cea mai mare pondere a beneficiarilor de împrumuturi a fost înregistrată în Marea Britanie, țările nordice și Țările de Jos.
Privind la alte țări europene, Anglia a înregistrat cea mai mare datorie medie la absolvire. Potrivit OCDE, datoria medie a studenților la absolvire în anul universitar 2019/20 a fost de 51.367 de euro în Anglia și de 27.491 de euro în Norvegia sau 14.907 de euro în Danemarca.
Țările cu taxe de școlarizare mari sunt, de asemenea, cele cu cele mai mari niveluri de îndatorare a studenților la absolvire, arată raportul OCDE. „Cu toate acestea, în țările nordice, unde taxele de școlarizare sunt scăzute sau nu există, nivelul datoriilor studenților la absolvire poate fi încă ridicat, deoarece cheltuielile de trai sunt mari”, arată documentul. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com